Ziua Internațională a Educației la Chişinău, sărbătorită pe 24 ianuarie, a fost marcată în acest an prin demararea Decadei Educației, ce va include un șir de activități dedicate instruirii.
Este al patrulea an de când sărbătorim această zi, având în vedere faptul că municipiul Chișinău este inclus în Rețeaua globală UNESCO a orașelor care învață. Sărbătoarea este însă umbrită de probleme care macină domeniul educației din țară.
„Marcam al patrulea an această sărbătoare, este un lucru lăudabil, dar avem foarte multe probleme, un drum greu de parcurs. Ar trebui să avem o educație nu doar prin vorbe, dar de calitate și cu motivație. Investițiile sunt foarte puține. Într-adevăr, suntem departe de unele țări care fac parte din această organizație, dar ne dorim mult să ajungem la acel nivel economic. Credem că toți responsabilii în domeniu vor depune eforturi ca să schimbăm lucrurile. Nu în ultimul rând noi, sindicatele, membrii de sindicat, conducerea, menirea cărora este de a discuta, negocia, dialoga cu guvernarea. Dacă vom cere ca fiecare angajat, cadru didactic să aibă un salariu și un trai decent, să fim combativi, atunci vom reuși. Istoria a arătat că anume țările cu o economie înaltă au un sistem educațional dezvoltat. E firesc să ne dorim același lucru”, ne spune Margareta Sârbu, președinta Consiliul Municipal Chișinău al Federației Sindicale a Educației și Științei.
Reforme care nu au dat roade
Reformele în domeniu, inițiate de autorități, dar care nu sunt duse la bun sfârșit, își pun amprenta și pe sistemul educațional. Cu bani puțini, nu poți dezvolta o educație de calitate, iar copiii talentați aleg să-și perfecționeze abilitățile peste hotare.
„Finanțarea este cam aceeași pentru toate universitățile. În funcție de prestigiu, avem și studenți. Bineînțeles, la facultățile de matematică, fizică, avem copiii cei mai slabi pregătiți. În agricultură este același lucru. În medicină, pentru că este mai prestigios, lucrurile se schimbă. Vin copiii cei mai buni din țară, dar tragedia este în faptul că cei dotați, olimpicii internaționali, pleacă la universitățile de peste hotare, nu se întorc, iar astfel Republica Moldova pierde specialiști. De ce? Pentru că nu sunt motivați, nu se investește suficient în ei. O bursă pentru un doctorand este de 1400 de lei. Ce face un tânăr specialist cu acești bani? Nimic. Dacă în elaborarea politicilor de stat s-ar ține cont de necesitățile tinerilor specialiști și statul ar ști care sunt acestea, ar direcționa banii corect, eu cred că lucrurile ar sta un pic altfel. La noi nu se cunoaște rezultatul preconizat și unde vrem să ajungem”, este de părere Oleg Chihai, președintele Sindicatului „Știința”.
Strategia de dezvoltare „Educația 2030” și Programul de implementare a acesteia, două documente extrem de importante pentru dezvoltarea și îmbunătățirea sectorului de educație în Republica Moldova, elaborate de Ministerul Educației și Cercetării și UNICEF Moldova, prevăd că sistemul național de educație în 2030 va putea oferi o educație de înaltă calitate, incluzivă și echitabilă tuturor cetățenilor pe tot parcursul vieții, la toate nivelurile de învățământ și va corespunde necesităților celor care învață și ale societății, va deveni mai rezistent, flexibil, oferind educație fără întrerupere în condițiile mereu schimbătoare de ordin social, economic, demografic.
Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a proclamat 24 ianuarie Ziua Internațională a Educației, pentru a celebra rolul instruirii pentru pace și dezvoltare. În septembrie 2020, oraşul Chişinău, alături de 54 de oraşe din 27 de ţări ale lumii, a devenit parte a Reţelei globale UNESCO „Oraşe care învaţă”.
