Frunzuliță matostat
Tot umblăm după însurat
C-am mai fost amu doi ani la o babă din Chițcani
Care avea vreo cinci
motani.
Și ședea motanul în coadă
și mi-o trimis o iscoadă
la o fată cu averea,
vai de păcatele mele.
Dinții în gură-i avea rari
Ascuțiți ca niște pari
Mai avea vreo trei măsele
Erau puse-n lopățele.
Și de loc nu-mi pare bine.
Când se duce parcă vine
Și era frumoasă.
Copila când o vedeai
Te-apuca mila.
Și la șoldurile din-napoi
Trăgea plug cu șapte boi.
I-o făcut tat-so cojocel
Din vreo 50 de chei
de miel.
Și i-a pus un guleraș
din vreo 50 de chei
de iepurași
I-a cusut un buzunar
dintr-o chele de măgar.
Și când l-am scos
de Crăciun la joc
Cuprindea cinci metri
în loc.
Și când a început să joace i-a speriat pe toți săracii.
Măi flăcăi, de cinci parale, trageți plugul mai la vale
Lângă oala cu sarmale.
Lângă cozonaci și răcituri
Și strigați la urături.
Roata, măi flăcăi!
Hăi, hăiiiiiiiiiiiii!
Se zice că dacă în timpul sărbătorilor de iarnă îți pășesc pragul colindători, vei avea noroc tot anul. Iar cine are norocul să fie colindat, urat și semănat de către membrii Ansamblului folcloric „Balada” de la Centrul de Creație a copiilor „Floarea Soarelui”, sectorul Centru din capitală, au parte de un spectacol adevărat. Copiii merg din casă în casă și vestesc nașterea lui Iisus Hristos.
De aproape 20 de ani, conducătoarea artistică a ansamblului, Iulia Gârlea, le altoiește copiilor de la orașdragostea de folclor. Iar cei trei maeștri de concert: Ion Levițchi (fluier), Alexandru Stepanov (cobză), Claudia Holovenco (vioară) dau și mai mult farmec ansamblului.
Luna decembrie este foarte încărcată pentru membrii ansamblului „Balada” și din motivul că sunt invitați să participe la diferite festivaluri. Anul acesta au participat la concursurile municipale „Să trăiți, să înfloriți”, „Florile dalbe” etc. Și-au luat angajamentul să-i bucure pe bătrânii de la Azilul de bătrâni din Chișinău. Vor avea încă multe invitații, fiindcă sărbătorile abia încep.
De la concursuri le place să revină cu trofee. Au un repertoriu interesant, variat ce include anul acesta jocul teatralizat urșii, căprițele, colindele, ceata de urători, semănatul și sorcova. Văzându-le prestația, juriul nu are cum să nu-i noteze cu punctaj maxim.
Ca într-o familie adevărată
De obicei, în repertoriu nu sunt doar cântece. Conducătoarea artistică Iulia Gârlea alcătuiește programe teatralizate cu multe obiceiuri. „De exemplu, avem obiceiuri păstorești. Cântecele le îmbinăm cu anumite teatralizări: scoaterea oilor la pășunat, care se face de Sfântul Gheorghe și coborârea păstorilor din munți în ziua de Sfântul Dumitru. Avem obiceiul de petrecere a recrutului la armată. Exact cum mi-l amintesc de acasă, când plecau frații mei la armată.
La jubileul de zece ani a ansamblului, am făcut nunta la moldoveni – începând cu logodna și terminând cu despodobitul miresei. Iar la jubileul de 15 ani, am făcut un alt spectacol teatralizat cu genericul „Așa-i viața omului”, de la naștere până la moarte. La unele spectacole îi invităm să participe și pe foștii absolvenți, care o fac cu mare drag”, povestește Iulia Gârlea. Participă toți, indiferent de vârstă, ca într-o familie adevărată.
De prin turnee, revin cu trofee
Din ansamblul folcloric fac parte copii, elevi, studenți. Cele mai mici sunt două fetițe de patru anișori, iar cei mai mari membri au 21 de ani.
Regulamentul de activitate a centrului de creație permite să frecventeze centrul și tinerii. Majoritatea frecventează ansamblul de mici și până ajung deja studenți.
„Dacă se îndrăgostesc de mici de folclor, nu mai pleacă. Îi motivăm și prin participarea la diferite festivaluri internaționale. Am fost în România, Bulgaria, Franța, Austria, Germania, Lituania. Cel mai mare turneu l-am avut în 2011. Fiind invitați de diaspora moldovenilor din Europa, am fost atunci în Lituania, Germania, Franța, Austria”, povestește conducătoarea artistică a ansamblului. De prin turnee, pe unde merg, revin cu trofee. Nu mai încap pe rafturi.
Repertoriul ansamblului este cules de prin toate zonele. Jocul teatralizat al urșilor, de exemplu, este un obicei din Bucovina. Căprițele, colindul sunt din zona de centru a Moldovei, urătura – din Chițcani și textul despre semănat – din Nisporeni. Iulia Gârlea nu iese din casă fără reportofon. Pe unde merge și când se întâlnește cu bătrâni, tot timpul discută cu ei despre folclor. Îi întreabă ce-și mai aduc aminte, cum mergeau cu uratul de Sfântul Vasile, cum colindau, și întotdeauna le înregistrează.
Urătura pe care o prezintă anul acesta e de la Chițcani. Iulia Gârlea a învățat-o de la o bătrână de 75 de ani.
Iulia Gârlea e de 21 de ani directoare la Centrul de Creație a copiilor „Floarea Soarelui”, sectorul Centru din capitală. Ansamblul folcloric „Balada” împlinește la anul 20 de ani.
Pentru acest eveniment va fi organizat un spectacol excepțional. „Îmi place să văd rezultate bune. E o împlinire să lucrezi cu copiii”, conchide Iulia Gârlea.