Poză simbol
Pâinea a fost de multe ori (şi încă este!) singurul aliment al omului. Alături de apă, vin şi de miere, pâinea a ocupat un loc de cinste pe masa dacului ori a romanului. Dicţionarul de faţă care a fost prezentat recent în cadrul programului intercultural pentru educaţie „Învăţând să trăim împreună, cuprinde expresii ce denotă felul nostru de a fi, specificul nostru ca romani.
Expresiile sunt născute din stări şi sentimente păstrate şi transmise prin firea noastra autentică, nealterată, chiar dacă am fost de atâtea ori supuşi influenţelor de orice natură.
Titlul ,,Drumul pâinii: de la bobul de grâu la pâinea noastră cea de toate zilele’’ exprimă un gest dăruit, plin, dulce. Titlul cuprinde binecunoscuta sintagmă ce apare în Sfânta Rugăciune, Tatăl nostru, şi simbolizează credinţa, nevoia şi respectul pentru pâine. De mici copii, am fost învătaţi că pâinea nu se aruncă, nu se risipeşte, nu se batjocoreşte. Painea este sfinţenie. Nu intamplator, painea insoteste omul pretutindeni, in marile sale momente din viaţă. Painea înseamnă zămislire, vieţuire şi trecere.
Acest dicţionar este destinat să ajute educatorii şi tinerii care lucrează cu copiii şi adolescenţii, cum a avut să ne menţioneze Lucreţia Baluţa, coordonatorul proiectului, dar şi utilizatorul concret în clasă, dna prof. Rodica Hagiu, de la Şcoala nr. 110 “George Toparceanu”, Bucuresti, dicţionarul s-a născut dintr-o necesitate, din nevoia de a cunoaşte, din dorinţa de a şti, de a afla, de a studia. S-a născut prin efortul colectiv al devotaţilor catedrei, prin imaginaţia şi talentul unor elevi, mici şi mari… Dicţionarul a fost tradus în limba engleză, cu răbdare…”cu o paine caldă”, cum a spus unul din traducători, Kiss Octavian Alexandru. Dicţionarul acoperă un gol, este o bucată de paine oferită celui înfometat de dorinţa de a şti mai mult.
Lucreţia Baluţa
