Foto: click.ro
| Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în ajutorul cititorului nostru care caută răspunsuri la întrebări de ordin juridic. Continuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprinderi, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze. | |
| La întrebările primite la redacţie va răspunde şeful Departamentului juridic al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, Ion PREGUZA. | |
 |
Linia fierbinte la tel. 022-23-76-39 |
| Luni şi joi de la 14.00-16.00. | |
Drepturile părinţilor la începutul şi încheierea anului şcolar
|
|
Ce drepturi au părinţii care au copii de vârstă şcolară la începutul şi sfârşitul anului de studii?
Maria Donoagă, or. Ungheni |
Conform art.11 din Convenţia colectivă (nivel naţional) nr. 2 din 9 iulie 2004, „Timpul de muncă şi timpul de odihnă”, părinţilor care au copii în clasele I şi II le este acordată o zi liberă la începutul anului şcolar şi alta – la sfârșitul acestuia. Pentru a beneficia de acest concediu suplimentar, este necesar ca salariaţii să prezinte acte ce confirmă condiţiile acordării acestuia. Aceste concedii sunt acordate strict în timpul survenirii evenimentului şi nu pot fi transferate în altă perioadă.
Perioada aflării în concediu neplătit
|
|
Potrivit contractului colectiv de la întreprindere, concediul de odihnă anual al salariaților constituie 33 de zile calendaristice. Când am solicitat să-mi acorde acest concediu (pentru perioada 15 aprilie 2015 – 15 aprilie 2016), mi s-a calculat mai puțin, argumentul fiind că în această perioadă am beneficiat de un concediu neplătit de 91 de zile calendaristice. Puteți să-mi spuneți dacă angajatorul a procedat corect?
Anastasia Robu, Chișinău |
Art. 114 din Codul muncii stabilește condițiile de calculare a vechimii în muncă, ce dă dreptul la concediul de odihnă anual. Or, legislația nu prevede o formulă specială după care ar urma să se calculeze această vechime în muncă, în toate situațiile în care ar putea să apară în practica aplicării raporturilor de muncă dintre salariat și angajator.
Alin. (2) al art. 114 din Codul muncii indică condițiile și perioadele care nu se includ în vechimea în muncă ce oferă dreptul la concediu de odihnă anual.
Și anume. Dacă convențiile colective, contractul colectiv de muncă sau cel individual de muncă nu prevăd altfel, în vechimea în muncă, ce dă dreptul la concediul de odihnă anual, nu se include perioada aflării în concediu neplătit cu o durată mai mare de 14 zile calendaristice. Adică, în cazul dumneavoastră, dacă v-ați aflat în concediu neplătit timp de 91 de zile calendaristice, durata acestui concediu, mai mare de 14 zile calendaristice (91 – 14 = 77 de zile calendaristice), nu acordă dreptul la concediu de odihnă anual și, prin urmare, această perioadă se exclude din perioada anului calendaristic pentru care se acordă dreptul la concediul de odihnă anual (365 z. c. – 77 z. c. = 288 z. c.).
Astfel, vechimea în muncă din care se calculează durata concediului de odihnă (pentru anul în care vi s-a acordat concediu neplătit de 91 zile calendaristice), constituie 288 de zile calendaristice.
Durata concediului de odihnă anual de 33 de zile calendaristice, pe care ați indicat-o, lasă de înțeles că aceasta (33 de zile calendaristice) constituie durata minimă a concediului anual de 28 zile calendaristice și durata de cinci zile calendaristice a concediului suplimentar.
Prin urmare, în cazul indicat de dumneavoastră, concediul de odihnă va avea o durată redusă, proporțional cu perioada care nu a fost inclusă în vechimea ce oferă dreptul la acest concediu anual (288 * 33 / 365 = 26.04 zile calendaristice).
Este regretabil faptul că o metodă exhaustivă, determinată de către autoritățile competente, care ar servi drept mecanism de aplicare în practică a prevederilor art. 114 din Codul muncii, deocamdată nu există.
