Drepturile lucrătorilor moldoveni, neglijate de autorităţile statului

Foto: whirlwindsteel.com

Incertitudinea prin care trece o parte dintre lucrătorii de pe piaţa muncii din ţara noastră, legată de nivelul nesatisfăcător de sa­larizare, lipsa totală sau parţială de asigurare socială şi de alte drepturi, condiţiile nocive şi degradante de activitate generează multiple adresări la redacţie. 

O cititoare ne-a povestit că lucrează în calitate de cusătoreasă la o între­prindere cu capital străin, care activea­ză în sediul unei foste întreprinderi de producere a mobilei din capitală. Pen­tru a-şi impune angajaţii să munceas­că peste norma maximă de 40 de ore săptămânal, patronul străin le propu­ne din start un salariu derizoriu, dar le oferă totodată şi posibilitatea de a ob­ţine venituri mai mari, cu condiţia de a munci peste program.

În acelaşi timp, în contractele indivi­duale de muncă sunt indicate doar sa­lariile de bază, care sunt trecute şi prin documentele contabile, iar veniturile adăugătoare sunt achitate „în plic”.

În mod corespunzător, în caz de îmbolnăvire sau dacă ies în concediu de maternitate, angajatele sunt sortite unui trai plin de lipsuri materiale. Mai mult, din cauza plăţilor derizorii, lucră­torilor nu le convine să meargă nici în concediul anual de odihnă. Astfel, de cele mai multe ori, oamenii preferă să se odihnească mai puţine zile sau să-şi continue munca şi pe durata concediu­lui de odihnă plătit.

Femeia este îngrijorată şi de fap­tul că, după mai mulţi ani de muncă prestată în condiţii nesatisfăcătoare şi degradante, o aşteaptă o bătrâneţe neasigurată, aşa cum li se întâmplă în prezent multor cunoscuţi sau rude de-ale sale.

Ea a mai precizat că, anterior, a muncit în străinătate, dar a decis să revină la baştină, din cauza că nu își putea legaliza șederea şi nu avea nici un fel de protecţie. Între timp, însă, foştii săi colegi de acolo şi-au oficiali­zat şederea şi munca, pe când ea nici în patrie nu poate beneficia pe deplin de aşa ceva.

Cazuri similare ne-au fost descrise şi de alţi cititori, care au dorit sau chiar au fost angajaţi la firme din domeniul tehnologiilor informaţionale sau de tipul call center. Oamenii spun că cei care încearcă să afle din start detalii despre condiţiile de muncă sau cele din contractul individual de muncă nici nu sunt angajaţi.

De menţionat că, de ani de zile, re­prezentanţii sindicatelor din ţara noas­tră trag semnale de alarmă în legătu­ră cu faptul că 

inspectorilor de stat ai muncii le este limitat dreptul de a efec­tua controale inopinate la întreprin­deri, în scopul combaterii fenomenului „muncii la negru” şi al „salariilor în plic”. Această situaţie contravine pre­vederilor unei convenţii a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, ratificată cu mai mulţi ani în urmă de ţara noastră.

Cu toate că reprezentanţii OIM au fost sesizaţi de către sindicaliştii mol­doveni despre această situaţie, iar ei, la rândul lor, au anunţat Guvernul de la Chişinău cu privire la contradicţia respectivă, lucrurile rămân neschim­bate.

Conducerea Confederaţiei Naţiona­le a Sindicatelor din Moldova a anun­ţat, de curând, că problema în cauză a fost abordată şi la o recentă întâlni­re cu premierul, care ar fi promis că problema va fi soluţionată.

Conform legislaţiei în vigoare, in­spectorii de stat ai muncii pot efectua controale fără a anunţa în prealabil angajatorii doar în baza unor sesizări din partea lucrătorilor. În corespunde­re cu legea, petiţiile anonime nu sunt examinate. Totodată, inspectorilor le este interzis să dezvăluie identitatea petiţionarilor, sub riscul de a fi pena­lizaţi.

La începutul lunii curente, în ţara noastră a intrat în vigoare o lege prin care a fost instituit moratoriu asupra controalelor de stat pentru o perioa­dă de trei luni. Pe durata moratoriu­lui, astfel de controale pot fi efectuate doar în caz de pericol iminent pentru viaţă, sănătate, securitatea economică a statului şi pentru mediu, şi doar dacă sunt autorizate de reprezentanţii Mi­nisterului Economiei.