„Într-o zi, mă deplasam prin capitală şi, la un moment dat, mi s-a făcut rău. De vreme ce mă aflam prin preajma unui spital, am decis să intru şi să cer ajutorul medicilor de acolo. La recepţie mi s-a ripostat însă că pot beneficia de asistenţă medicală doar dacă aş fi adus acolo, de la domiciliu sau din stradă, cu ambulanța. Altă dată, având o problemă de tensiune şi, deoarece starea de rău se agrava tot mai mult, am mers la medicul de familie, care deja îşi încheiase însă programul de lucru pentru acea zi. Am întrebat la recepţia instituţiei dacă există vreun medic de serviciu, iar când i-am explicat asistentei acestuia în ce constă problema, am fost sfătuit să merg acasă şi să chem salvarea. Aş vrea să ştiu dacă lucrătorii medicali au procedat corect în aceste cazuri.
Vadim Coreţchi, Chişinău”
Reprezentanţii CNAM ne-au informat că în ambele cazuri lucrătorii medicali nu au procedat corect. Persoana care se simţea rău trebuia să fie condusă la secţia de internare a spitalului respectiv şi să fie consultată. Nu este obligatoriu ca doar pacienţii aduşi cu salvarea să beneficieze de asistenţă medicală urgentă.
Nu era nevoie nici ca starea de sănătate să fie într-atât de gravă încât persoana respectivă să cadă în leşin sau să nu fie în stare să se mişte pentru a chema salvarea şi a primi ajutorul medicilor.
În urma adresării la recepţia spitalului, medicul de la internare trebuia să consulte bolnavul şi să-i acorde tot spectrul de asistenţă de care avea nevoie în acel moment. Mai mult, specialistul trebuia, în caz de necesitate, să-i facă pacientului injecţii şi să-i administreze pastile.
La policlinică, este suficient ca persoana în stare gravă să se apropie de registratură şi să explice care este problema sa, pentru ca angajaţii instituţiei să o conducă la cabinetul de triaj, unde vine medicul şi-l examinează, îi administrează şi preparatele medicale necesare. În cazul policlinicilor, cei care se simt rău trebuie să fie consultaţi de oricare dintre medicii de familie. Or, normele juridice în vigoare prevăd acest lucru pentru cazurile de urgenţă.
Nu este corect nici atunci când, la chemarea salvării acasă, medicii cer
ca bolnavii să le pună la dispoziţie medicamentele de care este nevoie pentru a le acorda primul ajutor.
Reprezentanţii CNAM recomandă ca, atunci când le sunt încălcate drepturile, oamenii să depună plângeri la această instituţie sau la Ministerul Sănătăţii. Cererile de acest fel sunt examinate de o comisie de experţi, iar în baza sesizării în cauză sunt efectuate şi vizite la faţa locului.
Cei de la CNAM îndeamnă persoanele care nimeresc în situaţii de îngrădire a drepturilor la asistenţă medicală să apeleze gratuit, inclusiv de pe mobil, linia verde a CNAM, de oriunde s-ar afla, pentru ca lucrătorii companiei să intervină şi să le rezolve problema.