Foto: vocea.md
Nici o grevă pentru protejarea intereselor profesionale nu a avut loc în ţara noastră în ultima perioadă. Această situaţie este generată de faptul că legislaţia reglementează realizarea dreptului în cauză doar la nivel de unitate, afirmă şeful Departamentului juridic al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, Ion Preguza.
Totodată, grevele pot fi desfăşurate şi în afara unităţii, dacă revendicările salariaţilor nu sunt satisfăcute timp de 15 zile calendaristice. Acest lucru nu se întâmplă, însă, din aceleaşi raţionamente.
Dreptul salariaţilor de a organiza greve este consfinţit prin Constituţie, dar condiţiile de exercitare a acestora, precum şi răspunderea pentru declanşarea nelegitimă a lor, trebuie să fie stabilite prin lege.
Ion Preguza precizează că declararea şi desfăşurarea grevelor la nivel teritorial, de ramură şi naţional poate avea loc doar în corespundere cu prevederile convenţiilor colective. Totuşi, din momentul adoptării Codului muncii, partenerii sociali nu au reuşit să ajungă la un consens în ceea ce priveşte elaborarea unei convenţii colective care să prevadă procedura de organizare şi desfăşurare a grevelor.
 |
Din cauza insuficienţei cadrului legislativ, declanşarea grevelor pentru protejarea intereselor profesionale este imposibilă |
În consecinţă, liderilor sindicali nu le rămâne decât să declare public că propunerile lor de perfecţionare a legislaţiei naţionale în vederea realizării dreptului salariaţilor la grevă nu sunt susţinute de reprezentanţii patronatelor şi ai Guvernului.
În aceste condiţii, nu pot fi raportate cazuri concrete de violare de către angajatori a dreptului salariaţilor la grevă. Conform Legii Supreme a ţării noastre, dreptul la grevă este recunoscut şi la acesta se poate recurge numai în scopul apărării intereselor profesionale cu caracter economic şi social al salariaţilor. Totodată, Constituţia prevede că legea stabileşte condiţiile de exercitare a dreptului la grevă, precum şi răspunderea pentru declanşarea nelegitimă a grevelor.
Cu toate acestea, până în prezent, Guvernul nu a iniţiat procedura de elaborare a unei legi speciale care ar stabili mecanismul de realizare a dreptului constituţional la grevă al salariaţilor.
Pe de altă parte, Codul muncii prevede că, dacă revendicările salariaţilor nu sunt satisfăcute timp de 15 zile calendaristice, greva poate avea loc şi în afara unităţii. Până la aceasta nu se ajunge însă, de vreme ce posibilitatea organizării grevelor este blocată la nivelul unităţilor.
Pornind de la cele expuse, reprezentanţii CNSM consideră că, pentru a asigura respectarea în măsură deplină a dreptului la grevă, este necesară perfecționarea legislației naționale. Acest lucru poate fi realizat prin prisma prevederilor Convenției nr. 87 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii cu privire la libertatea de asociere şi apărarea dreptului de organizare, precum și în baza principiilor şi a deciziilor Comitetului pentru Libertate Sindicală al Consiliului de Administrație al Biroului Internațional al Muncii.
Convenţia sus–menţionată stabileşte dreptul organizaţiilor de lucrători şi patroni de a-şi planifica gestiunea şi activitatea şi de a-şi formula programul de acţiune, inclusiv de a organiza şi desfăşura greve. În acelaşi timp, scopurile unor astfel de organizaţii sunt de a promova şi apăra interesele lucrătorilor sau ale patronilor.
În acest context, CNSM consideră oportună instituirea unei monitorizări din partea Organizaţiei Internaţionale a Muncii asupra procesului de implementare şi respectare a prevederilor Convenţiei 87 a OIM, a mai specificat Ion Preguza.
