Drept de control al respectării legislaţiei muncii. Servicii de intermediere a angajării la serviciu

Foto: law.co.uk

Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în aju­torul cititorului nostru care caută răspun­suri la întrebări de ordin juridic. Conti­nuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprin­deri, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze.
La întrebările primite la redacţie va răs­punde şeful Departamentului juridic al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, Ion PREGUZA.
	Linia fierbinte la tel. 022-23-76-39
	Luni şi joi de la 14.00-16.00.

Drept de control al respectării legislaţiei muncii

În scopul efectuării controlului asupra respectării legislaţiei mun­cii şi a altor acte normative ce conţin norme ale dreptului muncii, sindicatele, conform art. 386 din Codul muncii, sunt în drept:

să constituie inspectorate proprii ale muncii;

să numească împuterniciţi pentru protecţia muncii; să controleze respectarea actelor legislative şi a altor acte normative privind tim­pul de muncă şi cel de odihnă privind salarizarea, protecţia muncii şi alte condiţii de muncă, precum şi executarea contractelor colective de muncă şi a convenţiilor colective;

să viziteze şi să inspecteze nestingherit unităţile şi subdiviziunile acestora unde activează membri de sindicat;

să prezinte angajatorului propuneri executorii, cu indicarea căilor posibile de eliminare a neajunsurilor depistate;

să conteste, în modul stabilit, actele normative care lezează drepturile de muncă ale salariaților;

să solicite şi să primească de la angajatori informaţiile şi actele juridice la nivel de unitate necesare controlului;

să apere drepturile şi interesele membrilor de sindicat în proble­mele ce ţin de protecţia muncii, de acordarea înlesnirilor, compen­saţiilor şi a altor garanţii sociale în legătură cu influenţa factorilor de producţie şi ecologici nocivi asupra salariaţilor etc.

Astfel, la depistarea în unităţi a nerespectării cerinţelor de pro­tecţie a muncii, a tăinuirii accidentelor de muncă şi a cazurilor de contractare a bolilor profesionale ori a cercetării neobiective a aces­tor fapte, sindicatele sunt în drept să ceară conducătorilor acestor unităţi, autorităţilor publice competente luarea unor măsuri urgen­te, inclusiv întreruperea lucrărilor şi suspendarea deciziilor angaja­torului care contravin legislaţiei cu privire la protecţia muncii, trage­rea persoanelor vinovate la răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu convenţiile colective şi cu contractele colective de muncă.

Angajatorii, la rândul lor, potrivit aceluiași articol din Codul mun­cii, sunt obligaţi să examineze, în termen de şapte zile lucrătoare de la data înaintării (înregistrării), cerinţele sindicatelor şi să informeze în scris organul sindical despre rezultatele examinării şi măsurile în­treprinse pentru înlăturarea încălcărilor depistate.

Servicii de intermediere a angajării la serviciu

Medierea muncii este activitatea prin care se realizează colabo­rarea dintre angajatori şi persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, în vederea stabilirii unor raporturi de muncă.

Agenţia are obligaţia de a identifica locurile de muncă libere la angajatori şi a le face cunoscute persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

Serviciile de intermediere pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă se acordă gratuit de către agenţii şi constau în:

a) informaţii privind locurile de muncă vacante şi condiţiile de ocupare a lor;

b) intermediere electronică având ca scop punerea automată în corespondenţă a cererilor şi ofertelor de locuri de muncă prin inter­mediul tehnicii de calcul;

c) preselecţie a candidaţilor în mod corespunzător cu cerinţele locurilor de muncă oferite şi în concordanţă cu pregătirea, aptitudi­nile şi interesele acestora.