Foto: vocea.md
Săptămâna trecută, a fost organizat ad-hoc un seminar pentru membrii comisiilor permanente ale Consiliului General al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova (CNSM).
Invitatul special al evenimentului a fost Anatolie Rojco, doctor în economie, conferenţiar, cercetător la Institutul Naţional de Cercetări Economice. Oleg Budza, preşedintele CNSM, a relatat că seminarul vine ca urmare a semnării, recent, a unui acord de colaborare dintre CNSM şi instituţia respectivă privind realizarea unor studii despre situaţia economică din ţară, salarizarea, economia informală. Or, problema economică, în opinia sa, reprezintă una dintre componentele de bază ale activităţii sindicatelor.
Anatolie Rojco i-a iniţiat pe liderii sindicali din ţară cu numeroase detalii, probleme în ce priveşte calcularea şi ponderea salariului minim în ţară. Participanţii la seminar au putut să afle că, după criteriul salarizării, Republica Moldova ocupă unul dintre ultimele locuri în spaţiul CSI, depăşind doar Kârgâzstanul.
Pentru conducerea CNSM, a precizat Oleg Budza, contează opiniile savanţilor, cercetările ştiinţifice privind minimul de existenţă şi sistemul de remunerare a muncii. Pentru ca mai apoi acestea să fie folosite drept argumente în negocierile cu Guvernul pentru a-l convinge să le asigure oamenilor un trai decent, să fie luate măsuri pentru combaterea economiei informale, a sărăciei în ţară. Deoarece, spune preşedintele CNSM, nu se mai poate trăi aşa cum trăim astăzi. Pleacă lumea din ţară, încât nu se ştie cine va munci mâine pentru a întreţine pensionarii, copiii, invalizii.
Ce va fi cu sectorul bugetar? – se întreabă Oleg Budza. Pedagogii deja au ieşit la acţiunile de protest, medicii sunt revoltaţi, bibliotecarii primesc nişte salarii mizere. Soluţia ar fi, crede dumnealui, diminuarea economiei informale. Dacă ar fi aplicate pârghiile recomandate de sindicate pentru combaterea economiei informale, este de părere preşedintele CNSM, atunci ar putea fi identificate surse enorme de bani în ţară pentru majorarea salariilor, a pensiilor.
Pe an ce trece, creşte povara fiscală, în timp ce aproape 15 miliarde de lei circulă prin zona gri a economiei, constată Oleg Budza. Dar oare nu ar fi mai bine dacă măcar 2-3 miliarde de lei din această sumă fabuloasă să fie recuperate şi alocate în bugetul ţării şi, în felul acesta, să fie slăbită presiunea fiscală asupra salariatului? – se întreabă Oleg Budza. În mod sigur, medicii, pedagogii, lucrătorii din cultură se vor bucura de salarii decente. În fine, am rezolva problema gravă a pensionarilor din ţară.
Din păcate, a subliniat liderul sindicatelor din Moldova, în ţara noastră se atestă o mare diferenţă dintre salariul mediu şi veniturile conducătorilor. Managerii unor întreprinderi din ţară ajung să ridice lefuri ce depăşesc de 20 de ori salariul mediu al unui angajat. La alte companii, câte un grup de persoane beneficiază de 50 la sută din fondul de salarizare. Adică, vreo câteva persoane se lăfăiesc, iar majoritatea lucrătorilor nu au cu ce-şi întreţine familia, plăti serviciile comunale.
De aceea, este nevoie de nişte cercetări economice ca să dovedim Guvernului, Parlamentului să regândească politică de salarizare, astfel încât salariatul să poată avea un trai decent. Trebuie să fie aplicată o politică fiscală flexibilă şi, în acelaşi timp, să fie stabilite sancţiuni aspre pentru cei care folosesc munca „la negru”, conchide preşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova.
Dincolo de raportul privind minimul de existenţă şi sistemul de remunerare, participanţii la seminar au avut posibilitatea să se familiarizeze cu diversele probleme în ce priveşte protecţia femeii, despre măsurile întreprinse de sindicate în direcţia majorării salariilor, a indemnizaţiilor. O comunicare în acest sens a realizat Ana Moldovanu, şefa Departamentului protecţie social-economică de la CNSM. Iar Nicolae Suruceanu, secretar confederal al CNSM, a vorbit despre rolul incomensurabil al sindicatelor în procesul de armonizare a legislaţiei muncii şi securităţii sociale din R. Moldova cu cea din UE.
