Domeniul sănătății, unul de importanță strategică, vital pentru orice stat

Problemele din sistemul ocrotirii sănătății, situația legată de resur­sele umane, de salarizarea perso­nalului, de fluctuația cadrelor, de asigurarea de asistență medicală a populației, de finanțarea ramurii și alte probleme stringente au consti­tuit subiectele principale dezbătute la Consiliul Republican al Federației Sindicale „Sănătatea”, care a avut loc joi, 14 aprilie, la Casa Sindicatelor.

„La începutul anului 2021, atunci când menționam că 2020 a fost anul provocărilor, nici nu ne puteam ima­gina cu ce povară venea să ne înge­nuncheze anul 2021. Nu voi uimi pe nimeni dacă îl cataloghez ca fiind una dintre cele mai destabilizante perioa­de. Dar anume provocările pe care ni le-a impus acel an l-a transfor­mat într-un catalizator al activităților Federației Sindicale „Sănătatea”, a declarat Aurel Popovici, președintele FSSM.

În același context, Igor Zubcu, președintele CNSM, prezent la eve­niment, a remarcat rolul cadrelor medicale în depășirea situației de criză pandemică și asistența acordată populației în condiții extrem de grele și stresante.

„Sindicatele au făcut și continuă să facă tot ce le stă în putință pentru promovarea și apărarea drepturilor angajaților din sfera medicală, care zi de zi își pun în pericol viața și sănă­tatea pentru protejarea populației”, a spus în alocuțiunea sa Igor Zubcu.

Membrii Consiliului au aprobat un șir de revendicări care urmează a fi înaintate organelor de resort. Printre acestea se numără negocie­rea și încheierea Convenței colective la nivel de ramură pentru anii 2022-2025, ajustarea cadrului normativ privind funcționarea sistemului pu­blic de pensii, astfel încât perioada de internatură, secundariat clinic și rezidențiat, să se includă în calculul contributiv de cotizare necesar pentru a stabili dreptul la pensie anticipată pentru carieră lungă. Alte revendicări vizează fenomenul epuizării profesio­nale, recunoașterea bolilor profesio­nale, inclusiv recunoașterea Covid-19 drept boală profesională etc.

În raportul prezentat în fața activului și a liderilor sindicali din teritoriu, Aurel Popovici, președintele Federației Sindicale „Sănăta­tea”, a menționat că activitatea FSSM în anul 2021 a fost orientată spre realizarea preve­derilor strategice, adoptate la Congresul VII, care au drept scop principal dezvoltarea sis­temului de sănătate, asigurarea calității ser­viciilor medicale, îmbunătățirea condițiilor de muncă, majorarea veniturilor salariale ale angajaților, neadmiterea disponibilizărilor în masă a salariaților, încheierea și monito­rizarea realizării prevederilor Convenției și Contractelor colective de muncă, sporirea profesionalismului și a responsabilității lide­rilor și activului sindical.

„Ca și în anul 2020, marcat de pandemia de Covid-19, în anul 2021, unitățile medi­cale din întreaga țară au avut nevoie de o finanțare importantă pentru a face față situației dificile impuse. Astfel, Federația a continuat să sesizeze și să sensibilizeze orga­nele de stat în acest sens, întrucât serviciile și resursele umane din acest domeniu sunt cel mai mult solicitate. Respectiv, salariații din sănătate au nevoie de garanții sociale din partea statului, fapt ce se poate realiza doar în condițiile unor finanțări adecvate”, a relevat Aurel Popovici.

 

Cheltuielile pentru sănătate – 6,1% din PIB

Conform datelor Ministerului Finanțelor, în anul 2021, în Bugetul public național pentru ocrotirea sănătății au fost planifica­te cheltuieli totale de 13 mlrd. 540,1 mln. de lei, respectiv, 13,1% din totalul cheltuie­lilor din Bugetul public național, cu 2 mlrd. 315,4 mln. lei mai mult față de anul 2020. Pentru anul 2021, cheltuielile totale pentru ocrotirea sănătății au constituit 6,1% din PIB, față de 5,5% în anul 2020.

„Cu toate acestea, sindicatele consideră că finanțarea domeniului sănătății a avut anumite lacune, asupra cărora au insistat că­tre autoritățile statului. Suplimentar, pentru îmbunătățirea nivelului de finanțare a secto­rului de sănătate, Federația a examinat și a elaborat avize la proiectele Legii Bugetului de Stat și Legii fondurilor asigurării obliga­torii de asistență medicală pentru anul 2021, înaintând de fiecare dată propuneri con-crete de consolidare și sporire a surselor fi­nanciare necesare pentru sistem”, a punctat liderul sindical.

Resursele umane din sănătate constituie unul din componentele fundamentale ale sistemului, fără de care funcționarea bene­fică a instituțiilor medicale și a sistemului, în ansamblu, nu pot fi realizate.

Anul 2021, ca și anul 2020, a fost marcat de pandemia de Covid-19, iar lucră­torii din ramura ocrotirii sănătății au fost cei mai solicitați angajați și, respectiv, cei mai mulți care au avut nevoie de protecție socia­lă și susținere financiară din partea statului.

Cu regret, Strategia de dezvoltare a re­surselor umane din sistemul sănătății pen­tru anii 2016-2025, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.452/2016, s-a dovedit a fi ine­ficientă și neactuală în condițiile pandemiei.

 

Federația Sindicală „Sănătatea” a înaintat o serie de revendicări pentru protejarea angajaților din sistem

 

Respectiv, ținând-se cont de experiența statelor UE, precum și de recomandările OMS și a altor organisme internaționale, în urma unui proces participativ, coordonat de Ministerul Sănătății, la finele anului 2021 a fost elaborată o nouă strategie – Strategia Națională de Sănătate pentru anii 2022-2030, care include și componenta Resurselor umane din sănătate. La 1 ianuarie 2022, în Republica Moldova (potrivit Agenţiei Naţio­nale în Sănătate Publică şi datelor furnizate de Unităţi) activau 9658 (9835 la 01.01.2021) de medici și 19500 (19545 la 01.01.2020) personal medical mediu.

„Analiza evoluției acestui indicator de­monstrează că numărul cadrelor medicale rămâne în descreștere comparativ cu anii precedenți, respectiv, asigurarea unităților medicale cu medici și personal medical ve­riga medie, în anul 2021, comparativ cu anii precedenți, are o tendință constantă de di­minuare. Se atestă o distribuție geografică neuniformă atât a medicilor, cât și a perso­nalului medical mediu, cu o concentrare pre­ponderentă în mediul urban, în detrimentul celui rural, înregistrându-se un deficit de medici de familie în localitățile rurale și anu­mite categorii de medici specialiști în instituțiile medico-sanitare raionale”, a dezvăluit Aurel Popovici.

Astfel, asigurarea cu medici în unele raioa­ne variază de la 2,2 la 3,5 la 10 mii de locui­tori, ceea ce reprezintă un nivel foarte scăzut. În consecință, sistemul nu poate răspunde adecvat nevoilor specifice ale populației din aceste teritorii. Trendul abandonului profesi­unii medicale la nivel global este de apro­ximativ 15%, conform datelor furnizate de partenerii internaționali.

 

Îmbătrânirea cadrelor medicale, un fenomen trist

„Constatăm, cu regret, că numărul angajaților tineri în vârstă de până la 30 de ani este considerabil mai mic în comparaţie cu anii precedenţi. De asemenea, fenomenul îmbătrânirii cadrelor medicale este caracte­ristic tuturor statelor lumii, dar în Republica Moldova acesta este mai accentuat. În anul 2021, în domeniul sănătății au activat 2560 de medici de vârstă pensionară, care repre­zintă 27,4% din totalul medicilor. În cazul personalului medical veriga medie, din to­talul de 19500 de persoane, activează 3113 care au atins vârsta de pensionare”, a mai spus președintele Federației.

Direcțiile prioritare de susținere a salariaților din domeniul sănătății din partea Statului, realizate inclusiv în urma reven­dicărilor și apelurilor Federației Sindicale „Sănătatea”, prin care au fost puse în valoa­re eforturile și importanța muncii salariaților din domeniul sănătății, au fost orientate spre următoarele obiective:

• majorarea salariilor pentru personalul din instituțiile medicale (cu 30% de la 01.01.2021 pentru cadrele medicale și cu 57% pentru angajații non-medicali de la 01.11.2021);
• continuarea achitării suplimentului la salariu pentru personalul implicat nemijlocit în tratamentul bolnavilor cu Covid-19;
• continuarea achitării îndemnizației uni­ce de 16 mii de lei pentru personalul medi­cal infectat cu Covid-19 la locul de muncă și a îndemnizației unice de 100 de mii de lei pentru cadrele medicale care au decedat în urma infectării cu Covid-19 în timpul exerci­tării atribuțiilor de muncă;
• plata premiului anual pentru salariații din unitățile medicale bugetare.

Începând cu 1 ianuarie 2021, a fost mo­dificat mecanismul de acordare a premiului anual, astfel încât acesta se acorda pentru rezultatele activității în anul de gestiune, proporțional timpului efectiv lucrat în anul respectiv, fapt care a omis acordarea premiu­lui anual pentru rezultatele anului 2020.

„Ca rezultat, pe parcursul anului de referință, sindicatele au înaintat repetat reven­dicarea să fie modificată Legea nr. 270/2018 în vederea acordării premiului anual pentru rezultatele anului 2020 și alocarea mijloa­celor financiare pentru acordarea premiului anual aferent anilor 2020 și 2021. În același context, la 6 decembrie 2021 a fost organi­zat un miting de protest. Urmare a insistenței sindicatelor, inclusiv a participanților la mi­tingul de protest, autoritățile statului au dat asigurări că premiul anual pentru rezulta­tele anului 2021 va fi acordat în decembrie anul curent din mijloacele disponibile ale instituțiilor bugetare, iar în cazul insuficienței mijloacelor financiare pentru plata premiu­lui anual pentru rezultatele activității în anul 2021, pentru unele instituții bugetare, în Bugetul de Stat pe anul 2022 au fost pre­văzute sumele necesare pentru acordarea premiului aferent anului 2021 pe parcursul primelor trei luni ale anului 2022”, a declarat Aurel Popovici.

Membrii Consiliul Republican au apro­bat o serie de hotărâri ce țin de activitatea internă a Federației „Sănătatea” și de planu­rile de viitor.