Dialogul social, instrument fundamental de promovare a intereselor salariaților

Foto: bbc.co.uk

În conformitate cu Declarația Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind justiția socială pen­tru o globalizare echitabilă, în ca­drul Sesiunii a 102-a a Conferinței Internaționale a Muncii, care a avut loc în anul 2013 la Geneva, Elveția, în cadrul unor discuții au fost aprobate și făcute ulteri­or publice, prin intermediul unui raport, o serie de recomandări, precizări, mecanisme și modele de aplicare ce se referă la dialogul so­cial și la rolul acestuia în procesul de apărare și promovare a dreptu­rilor și intereselor salariaților din întreaga lume.

La sesiunea Conferinței Internaționale a Muncii din anul 2008, a fost adoptată Declarația OIM privind justiția socială pentru o globalizare echitabilă și au fost stabilite patru obiective strategice pe care statele ar trebui să le pună în aplicare: promovarea ocupării forței de muncă; dezvoltarea și extinderea protecției soci­ale; promovarea dialogului social și a tri­partitismului; implementarea principiilor fundamentale în domeniul muncii.

Declarația respectivă sublinia nece­sitatea promovării dialogului social și a tripartitismului, astfel încât aceste prin­cipii să fie adaptate și aplicate de fiecare țară, membră a OIM, concentrate pe ur­mătoarele scopuri: transferul dezvoltării economice în planul progresului social și al mediului social; să se ajungă la un con­sens cu privire la măsurile naționale și internaționale corespunzătoare, prin poli­tici care au impact asupra programelor în domeniul ocupării forței de muncă, pen­tru a contribui la dezvoltarea economică și socială a statelor membre ale OIM; să facă legislația muncii și instituțiile de su­praveghere eficiente în ceea ce privește recunoașterea legală a muncii și să fie pro­movate bunele relații de muncă.

Ulterior, în urma unor analize și cer­cetări suplimentare, consultări și discuții cu membrii săi, OIM a elaborat un raport amplu care servește drept o foaie de par­curs pentru fiecare țară membră în ceea ce privește aplicarea corectă a principiilor și mecanismelor de funcționare a dialogului social.

Scopuri și mijloace

Scopul acestui raport este de a extinde și aprofunda înțelegerea diferitelor realități și nevoi ale statelor membre în ceea ce privește aspectele strategice ale dialogului social, având drept sarcină de a promo­va dialogul social și a facilita înțelegerea acestuia și pentru a ajuta statele membre ale OIM în acest demers.

Acest raport a fost elaborat în urma unor dezbateri care au urmărit să identi­fice un model de conduită pentru statele membre OIM, în contextul recesiunii eco­nomiei globale care a dus la înrăutățirea indicatorilor economici din o serie de țări, la înrăutățirea condițiilor de muncă și la reducerea locurilor de muncă, fapt ce a afectat sute de milioane de oameni din în­treaga lume.

Raportul explică faptul că, din punctul de vedere al OIM, dialogul social constitu­ie paradigma fundamentală de promovare a justiției sociale și a echității muncii, pro­movării principiilor muncii decente. La baza acestei paradigme există o premisă fundamentală care spune că dialogul între părți care au propriile interese, priorități și puncte de vedere, este cel mai eficient mijloc de conlucrare între organizațiile sindicale, patronale și guvernanți, care servește interesele largi ale societății, atât în perioade de criză, cât și după depășirea acestora. Raportul ia în considerare o va­rietate de poziții, tendințe, provocările și oportunitățile legate de cele trei părți, care au obiective și necesități diferite, dar care prin intermediul dialogului social pot să ajungă la un consens în privința echității sociale, având în vedere realitățile econo­mice existente. În raport se vorbește pe larg despre schimbările care au loc în lume și cum acestea pot afecta participanții la procesul de dialog social. Acest raport este rezultatul mai multor cercetări, studii ela­borate pe parcursul a zece ani.

Dialogul social: modele, niveluri, forme și variante

După ce, în anul 2012, Consiliul OIM a analizat toate aceste recomandări, stu­dii și cercetări, în cadrul unei ședințe, la care au participat membri ai OIM, a fost luată decizia de a elabora un raport com­plex care să includă toate aceste concluzii, clarificări și politici de aplicare eficientă a dialogului social.

Raportul stabilește ce este dialogul so­cial, rolul părților în implementarea aces­tuia, importanța dialogului social pentru asigurarea unui climat propice de dezvol­tare umană în statele membre ale OIM și trasează modele de aplicare a acestuia.

Conform raportului dat, dialogul so­cial cuprinde orice tip de negociere, con­sultaţii sau schimb de informaţii între reprezentanţii guvernului, patronatelor şi lucrătorilor pe teme de interes comun ce privesc politici economice şi sociale. Procesul poate fi tripartit, adică guvernul participă oficial la dialog, sau se poate re­feri la relaţiile bipartite, care implică doar reprezentanţii lucrătorilor şi managemen­tul (sau sindicate şi asociaţii patronale), la care guvernul participă indirect sau în ge­nere nu ia parte.

Conform definiției propuse de OIM, dialogul social poate fi informal sau poa­te fi instituționalizat. Cel mai adesea, se prezintă ca o combinație între cele două variante. Poate avea loc la nivel național, regional sau la nivel de întreprindere. Poate fi interprofesional, sectorial sau o combinație între acestea. Dialogul social poate avea forme diferite, adică să cuprin­dă negocierea colectivă, dar și alte forme de negociere, consultare sau comunicare între partenerii sociali și guvernanți.

Traducere: Ion SCLIFOS