Dialogul social, cheia succesului: la masa de negocieri se poate obține orice

Dialogul social reprezintă un proces prin care partenerii sociali, fie ca este vorba de Guvern, de autoritățile locale, patronate și sindicate, acestea se informează, se consultă și negociază pentru a stabili une­le reguli și a rezolva probleme de interes comun. Eficiența acestuia depinde însă în mare parte de funcționalitatea partenerilor sociali, o spun chiar lideri sindicali din teritoriu.

În raionul Cahul, de exemplu, dialogul social a devenit indispensabil atunci când vine vorba de a soluționa o problemă sau alta. Toate acestea sunt discutate în cadrul comisiilor teritoriale pentru consultări şi negocieri colective, constituită încă din anul 2011, ne spune Maria Cotorobai, re­prezentanta CNSM în raionul Cahul. În ma­rea majoritate a cazurilor, sindicatele sunt cele care semnalează cele mai multe pro­bleme și insistă pe soluționarea imediată a lor. Cât despre deschiderea partenerilor de discuții în a rezolva aceste probleme, Maria Cotorobai nu poate să nu remarce în unele cazuri pasivitatea reprezentanților patronatelor. Și asta se întâmplă pentru că în componența comisiei au fost numiți reprezentanți ai patronatelor care nu prea au tangențe cu sindicatele, ne spune dânsa.

„Se observă o pasivitate din partea lor, ei nu văd o prioritate și nu sunt interesați de rezultate, care le-ar fi favorabile pen­tru activitatea lor. Se întâmplă și pentru că în unele întreprinderi nu sunt membri de sindicat. În plus, ei consideră că acordă destule facilități angajaților și că acest lu­cru poate să fie obținut și fără crearea unor organizații sindicale”, menționează Maria Cotorobai.

Rolul liderului sindical în promovareadialogului social

Exodul masiv al forței de muncă peste hotare a lovit dur și în sindicate, a specifi­cat reprezentanta CNSM în raionul Cahul. Și asta se întâmplă din cauza salariului mic, a condițiilor de muncă proaste.

„Nu negăm că am rămas cu mai puțini membri de sindicat. Sunt mai multe cauze aici, dar vreau să rămân optimistă în acest sens, fiindcă foarte mult depinde și de lide­rul sindical. În ce măsură acest lider găsește posibilități să obțină beneficii pentru co­legii săi, cum sunt tratați aceștia în unele situații dificile, cum insistă liderul ca să fie incluse unele prevederi în Convenția colec­tivă, iar mai apoi să fie respectate, angajații așa acceptă apartenența la sindicat. Un rol esențial îl joacă și relația dintre liderul de sindicat și conducătorul instituției sau al întreprinderii. Dacă cei doi vor demonstra o conlucrare eficientă în beneficiul angaja­tului, vor găsi soluții de compromis, acolo și atmosfera în colectiv este alta. Vreau să vă spun că în unele situații dificile a fost schimbat chiar și liderul de sindicat, în speranța că vom găsi o metodă mai efici­entă de rezolvare a unor problemelor”, a declarat Maria Cotorobai.

Totuși, problema de bază care rămâ­ne astăzi încă nerezolvată ține de salari-zarea insuficientă a angajaților. Fie că e vor­ba de sectorul privat sau de cel bugetar.

„Problema salarizării rămâne foarte dificilă, pentru că e mare discrepanța în­tre salariu și cheltuielile suportate la ora actuală. Chiar dacă au fost operate une­le majorări de salarii, acestea rămân încă mult sub limita necesarului. Mă refer aici la toate domeniile, în special, la cel agricol. Totuși, un lucru este îmbucurător: tot mai mulți patroni înțeleg că trebuie să treacă la contabilitatea „albă”, transparentă. Cei tineri nu prea vin să se angajeze, iar pentru a-i motiva, se impune majorarea salariilor și legalitatea angajării lor. Oamenii au înce­put să-și ceară drepturile”, remarcă repre­zentanta CNSM în raionul Cahul.

Lipsă de specialiști

O altă problemă semnalată la Cahul ține de lipsa de specialiști calificați. Este vorba de angajați în domeniile învățământ, sănă­tate, administrația publică, unde circa 80 la sută sunt persoane de vârsta a doua.

„Este cea mai critică situație aici, să-i spunem așa, deoarece cunoștințele, res-ponsabilitățile sunt foarte mari, și nu ori­cine are pregătirea necesară și acceptă să muncească. Le este teamă că nu vor face față. În plus, salariul unui începător este în jur de cinci mii de lei. Cum să reziste cu acești bani? Toate schimbările economice, politice, influențează direct asupra decizi­ilor lor de a rămâne să profeseze în aceste domenii sau să-și aleagă altele, mai ușoare și mai bine plătite”, susține Cotorobai.

În pofida tuturor greutăților, Maria Co­torobai crede că sindicatele trebuie să fie unite, să demonstreze că sunt o forță și să se apropie și mai mult de membrii de sin­dicat din teritoriu.

„Noi trebuie să ne gândim la măsuri concrete care îi vizează pe membrii de sindicat, să oferim mai multe facilități nu doar acestora, dar și familiilor lor. Trebuie să facem așa încât oamenii să simtă nevoia de apartenență la organizația sindicală. Noi, la rândul nostru, să avem curajul să spunem lucrurilor pe nume, să fim auziți la nivel de administrație și să obținem re­zultate eficiente, pe măsura așteptărilor. Dar pentru toate astea avem nevoie de cât mai multă comunicare și mediatizare a activităților sindicale, de promovare a inițiativelor acestora în fața autorităților, ca membrii de sindicat nu doar să știe, dar și să vadă în cadrul unor emisiuni televiza­te, radiofonice, pe paginile ziarelor efortul sindicatelor în apărarea intereselor lor. Ast­fel vom spori și mai mult prestigiul și ima­ginea sindicatelor, iar membrii de sindicat vor vedea în noi chiar o adevărată forță”, a conchis Maria Cotorobai.

Problemele semnalate, dar și remarcile făcute de reprezentanții sindicatelor de la Cahul par a fi trase la indigo cu cele din raionul Rezina.

Convenția colectivă, punct de reper

După mai multe runde de negocieri, recent, în raionul Rezina, a fost sem­nată Convenţia colectivă (nivel teritorial). Convenția stabileşte principiile gene­rale de reglementare a raporturilor de muncă, fiind valabilă pentru perioada 2022-2026.

Potrivit Verei Platon, reprezentanta CNSM în raionul Rezina, problemele exis­tente în domeniul relațiilor de muncă sunt soluționate doar prin consultări și nego­cieri, iar între partenerii sociali din raion, în mod tradițional, există o cooperare eficientă. „La masa de negocieri se poate obține orice, nicidecum prin confruntări. În raionul Rezina a devenit deja o tradiție ca soluționarea problemelor să aibă loc doar prin negocieri și consultări”, a menționat Vera Platon.

Convenția a fost semnată după ce, la sfârșitul lunii martie anul curent, a fost instituită Comisia pentru consultări şi ne­gocieri colective la nivel raional. Din luna aprilie şi până la sfârşitul lunii iulie, activi­tatea Comisiei a fost concentrată pe ela­borarea şi negocierea Convenţiei colective (nivel teritorial).

„Lucrul s-a desfășurat pe etape. Prima a fost în luna februarie, atunci când ne-am întâlnit cu reprezentanții sindicate­lor din 12 ramuri. Scopul de bază a fost să îmbunătățim acea convenție colectivă, pentru că cea veche era depășită. A fost o muncă enormă. Nu pot să nu menționez aici și aportul unor colegi de la CNSM, care ne-au ghidat cum au știut mai bine din punct de vedere juridic, astfel ca să avem în final un document bun. Bineînțeles, loc de mai bine există mereu. În funcție de propunerile și recomandările care vor fi prezentate de către părțile semnatare, do­cumentul urmează a fi perfecționat, fiind ulterior completat cu noi prevederi în urma procesului de negocieri”, susține reprezen­tanta CNSM în raionul Rezina.

Desigur, au existat atacuri, presiuni din partea unor responsabili de la autoritățile locale, cărora nu le convin unele prevederi din convenție. „Le-am explicat clar: nu e vorba că noi dorim așa, dar legea prevede astfel. Ne place sau nu, trebuie să o res­pectăm”, a adăugat Vera Platon.

Cât despre probleme, Vera Platon a re­marcat salarizarea mică a angajaților, dar și condițiile de muncă. „Din cauza acestor probleme, avem deficit de cadre, fluctuație mare. Nu ajung specialiști”, ni s-a mai destăinuit reprezentanta CNSM în raionul Rezina.