3 iulie 2022
Chisinau
Social

Devotament sau ineficienţă a salariatului?

Loading
Social Devotament sau ineficienţă a salariatului?
Devotament sau ineficienţă a salariatului?

 

 

munca-peste-program

Foto: modista.ro

Se spune că orele lucrate peste program afectează productivitatea muncii. De ce atunci mulţi angajaţi preferă să se reţină la locurile lor de muncă? Cu toate că numărul orelor de muncă, în general, este un indiciu al randamentului unui salariat, timpul de lucru şi cali­tatea acestuia la o anumită etapă încep să dea un efect invers. Altfel spus, începem să înţe­legem la un moment dat că, cu cât lucrăm mai mult, cu atât scade productivitatea muncii. De exemplu, extinderea perioadei zilei de muncă de multe ori conduce la slăbirea atenţiei, fapt ce are un impact negativ asupra randamentului unui lucrător. Drept exemplu, putem face referire la un dicton care mai este cunoscut drept legea lui Parkinson, potrivit căruia munca îşi ia tot timpul ce i se dă. Aşa că, lucraţi mai puţin şi, posibil, veţi munci mai bine!

 

Scurtează viaţa

 

De mai multă vreme s-a văzut că aflarea pe o perioadă îndelun­gată la locul de muncă provoacă stresul, care ne scurtează dura­ta vieţii noastre. De asemenea, aceasta conduce la distragerea atenţiei în procesul de lucru, în­trucât nu te poţi concentra pe o perioadă mai mare de 50 de ore pe săptămână. Acest adevăr a fost înțeles încă acum o sută de ani de renumitul Henry Ford, în­temeietorul gigantului industrial american auto, care, conştienti­zând impactul dăunător al mun­cii peste program, a redus durata săptămânii de muncă de la 48 la 40 de ore.

Desigur, susţine Cody C. De­listraty în publicaţia america­nă „The Atlantic”, unii angajaţi prost remuneraţi sunt nevoiţi să lucreze peste program sau la mai multe locuri de muncă, pentru ca să aibă o sursă de existenţă. Însă, se întreabă acesta, de ce se reţin la locul de muncă salariaţii, unii cu lefuri mari, deşi nimeni nu le cere? De pildă, angajaţii unor in­stituţii financiare, mai ales din­tre cele bancare, care beneficiază de un nivel înalt de retribuire a muncii, ajung să lucreze zilnic câte 17 ore.

 

Ne reţinem la servici pentru a arătă cât de importanţi suntem

 

Unii experţi susţin că mul­ţi dintre cei care lucrează peste program fac acest lucru nu de dragul unor premii sau de frica unor pedepse, ci pentru că nu concep o altă alternativă, chiar dacă ceea ce fac ei este lipsit de sens. Mai mult ca atât, se susţi­ne că angajaţii care se reţin prea mult la locul de muncă arată cam caraghios. O explicaţie ar fi că în felul acesta ei vor să-i impresio­neze pe cei din jurul lor. Bunăoa­ră, antreprenoriatul presupune un regim intensiv de muncă, ne­cesită un caracter pozitiv, studii fundamentale, precum şi o bu­năstare financiară. De pildă, fra­za de genul „eu nu pot, eu sunt ocupat” trimite un mesaj precum că persoana respectivă nu este doar un om simplu, ci una im­portantă. În afară de aceasta, în mai multe ţări, se crede că mun­ca prin definiţie este un fenomen nobil. Bunăoară, mulţi dintre noi se pierd în monotonia cotidiană dacă nu simt impactul stimulator pe care-l comportă activitatea de muncă, chiar dacă o asemenea situaţie nu este proporţional avantajoasă şi nu poate fi privit drept una sănătoasă în sens fizic şi psihologic.

 

Mitul fericirii prin muncă

 

Probabil, fiecare dintre noi va fi de acord cu Aristotel, care a spus că noi lucrăm pentru a avea timp liber, de care depinde feri­cirea noastră. În acest sens, mo­tivarea pentru un regim intensiv de lucru serveşte drept o momea­la pentru un trai asigurat după ieşirea la pensie. Însă, o atare corelare cauză–efect de multe ori este într-atât de denaturată, încât ajungem să ne subordonăm viaţa noastră programului de lucru, în loc să fie invers. Percepţia larg răspândită precum că fericirea şi satisfacţia de viaţă pot fi trăi­te doar graţie unui regim intens de muncă reprezintă mai degra­bă o sursă a mitului managerial, îndreptat spre motivarea salari­aţilor, decât un adevăr filozofic. Este adevărat că un mare filozof britanic, Bertrand Russel, încă la începutul secolului trecut, a corectat această idee, subliniind că sentimentul precum că munca reprezintă o virtute a adus mari prejudicii. În opinia lui, calea spre fericire şi prosperare pre­supune un proces organizat de reducere a volumului de muncă. Adică fericirea, în ultimă instan­ţă, poate fi trăită nu atunci când omul se reţine la locul de muncă, ci în momentul în care identifică o soluţie de reducere a timpului de muncă, chiar dacă aceasta înseamnă limitarea posibilităţi­lor de procurare a unor bunuri sau de modificare a unor valori, inclusiv renunţarea la gândul precum că timpul liber vorbeşte despre anumite cusururi morale.

Deloc întâmplător, economiş­tii din întreaga lume de mai mul­tă vreme insistă ca numărul zile­lor lucrătoare să fie micşorat pe măsură ce tehnologiile devin tot mai eficace. Or, încă Adam Smit spunea că dacă un lucrător, în mod obişnuit, are nevoie de opt ore pentru confecţionarea unui anumit număr de ace, atunci inventarea unei tehnologii avan­sate, care dublează sau triplează viteza de confecţionare a acesto­ra, trebuie să conducă la micşo­rarea programului de muncă în mod proporţional. Potrivit aces­tei teorii, noi trebuie să lucrăm mai puţin, după cum susţinea şi marele economist britanic John Maynard Keynes, care spera că se va ajunge cândva ca săptămâ­na de muncă să nu depăşească 15 ore.

 

g_social

Durata timpului de muncă trebuie să scadă pe măsura avansării tehnologiilor

 

Desigur, exercitând anumite profesii, este nevoie de a lucra mai mult decât se cere, deoarece remunerarea muncii se face cu ora şi salariul nu este convenit din timp la nivelul unei sume de bani. În atare situaţii, are de suferit clientul, care, de fapt, plăteşte muncă ineficientă, ne­productivă din buzunarul lui. În afară de aceasta, deşi activitatea de procesare conduce la reduce­rea substanţială a productivităţii muncii, la care se mai adaugă stresul înalt şi maladiile, totuşi este mai convenabil să angajezi un lucrător pentru 80 de ore pe săptămână, decât două persoane pentru 40 de ore săptămânal fi­ecare.

 

Mai puţin, dar mai bine

 

Totuşi, în ultima vreme, mul­te companii din lume caută să renunţe la asemenea perspec­tive şi cad de acord că este mai bine să se lucreze mai puţin, dar mai bine. Se ajunge până acolo încât unele firme tratează cu re­zervă angajaţii care lucrează mai bine de 40 de ore săptămânal. Mai mult ca atât, unii manageri, patroni de firme interpretează munca peste program nu ca pe o manifestare a devotamentului, hărniciei, ci ca pe un indiciu al ineficienţei, lipsei de profesiona­lism a respectivului salariat. De fapt, cândva, fostul preşedinte SUA, Ronald Reagan, a dat un verdict categoric pentru salari­aţii care se reţin la locurile de muncă: este rău lucrătorul care munceşte peste program.

Elena Carchilan, şef adjunct al Inspectoratului Muncii al Sin­dicatelor, admite că, în anumite zile, mai ales la sfârşitul lunii, unii angajaţi sunt nevoiţi să lu­creze peste program, pentru că există un volum mare de lucru şi este ceva normal. Altceva este atunci când un salariat se reţine la locul de muncă zi de zi, aten­ţionează dumneaei. Muncă peste program al respectivului angajat denotă faptul că acesta nu face faţă cerinţelor aferente locului dat de muncă, lucrătorul în cau­ză nu este eficient, nu reuşeşte să îndeplinească volumul de lucru stabilit. Oricum, Elena Carchilan consideră că salariatul trebuie să înţeleagă că intervin situaţii când este necesar să lucreze ore suplimentare, mai cu seamă din considerente de producţie. Însă, dacă se munceşte peste program, atunci, precizează dumneaei, an­gajatul trebuie să fie remunerat în mod adecvat, după prevede­rile legislaţiei muncii. Bunăoa­ră, dacă se lucrează suplimentar până la două ore, atunci se plă­teşte 1,5 salariu, la peste două ore adăugătoare, remunerarea se dublează.

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
Situs sbobet resmi terpercaya. Daftar situs slot online gacor resmi terbaik. Agen situs judi bola resmi terpercaya. Situs idn poker online resmi. Agen situs idn poker online resmi terpercaya. Situs idn poker terpercaya.

situs idn poker terbesar di Indonesia.

List website idn poker terbaik.

Kunjungi situs mpo slot online terpercaya

Kunjungi Situs slot mpo online terbaik Indonesia.

Situs agen slot terpercaya dan resmi

slot hoki gacor