Deşi salariile s-au majorat, puterea de cumpărare a acestora a scăzut

 

Deşi în anul 2016 s-a produs o majorare nesemnificativă a salariului tarifar pentru angajaţii din silvicultură, evoluţia preţurilor şi a tarifelor a făcut ca puterea de cumpărare a retribuţiilor lunare să fie în descreş­tere cu patru la sută.  O apreciere în acest sens a făcut Anatolie Cioba­nu, preşedintele Federaţiei  Sindicatelor din Silvicultură „Sindsilva”, în cadrul conferinţei anuale a organizaţiei. Evenimentul a avut loc recent la Institutul Muncii.

 

„Comitetul Executiv al federaţiei a ne­gociat cu administraţia Agenţiei „Moldsil­va” ca, începând cu 1 ianuarie curent, să nu mai existe subdiviziuni cu prima categorie de salarizare de 1560 de lei, astfel că sala­riul tarifar pentru categoria I de salarizare din ramură constituie în prezent 2100 de lei pentru muncitori şi de 1900 de lei pen­tru personalul silvic”, a menţionat Anatolie Ciobanu.

„Cu multă îngrijorare constatăm faptul că în prezent angajaţii din branşă rămân încă la unul dintre cele mai mici salarii din economia naţională. Dacă media pe ramu­ră în anul 2015 a fost de 4069 de lei, iar cea pe ţară  – de 4613 lei, apoi în anul 2016 media pe domeniu a constituit 4640 de lei, în timp ce pe ţară – de 5048 de lei. Sub media pe ramură avem astăzi 13 entităţi silvice, adică jumătate dintre cele existente în Republica Moldova”, a precizat Anatolie Ciobanu.

Cele mai scăzute salarii medii pe ramu­ră sunt înregistrate la Întreprinderea Silvi­că de Stat Comrat (3320 de lei), cea de la Teleneşti (3913 lei), Şoldăneşti (3018 lei), Bălţi (3865 lei) şi „Silva-Sud Cahul” (3665 lei). Totodată, salarii mai mari decât media pe ramură se achită la Institutul de Cerce­tări şi Amenajări Silvice – 10660 de lei, iar aceasta se datorează implementării mai multor proiecte, la ÎSS Tighina (5412 lei), la ÎSC Cimişlia (5323 lei), ÎSS Orhei (5182 lei), Întreprinderea „Sil-Răzeni” (5250 lei), la Rezervaţia Naturală „Prutul de Jos” (5201 lei) şi la ÎSS Călăraşi (5006 lei). În anul 2016, muncitorii permanenţi din ramură au pri­mit un salariu mediu de 3753 de lei, în timp ce angajaţii corpului ingineresc au fost re­muneraţi în medie cu 7531 de lei.

Referindu-se la condiţiile de muncă, li­derul sindical a accentuat că 

în ţară există subdiviziuni care necesită construcţia unor noi cantoane silvice, a încăperilor pentru adăpostirea muncitorilor din pepiniere. E nevoie şi de procurarea unor noi echipa­mente şi utilaje, a îmbrăcămintei speciale, a armelor cu muniţii, a motocicletelor, ca­ilor etc.

„Lasă mult de dorit atestarea locurilor de muncă, pregătirea profesională a mun­citorilor, asistenţa medicală prestată. În linii generale, însă, au fost respectate ma­joritatea prevederilor Convenţiei colective la nivel de ramură pentru anii 2015-2018. Îndemnăm conducătorii entităţilor silvice şi conducerea Agenţiei „Moldsilva” să ţină cont la angajare de profesionalism şi de studii, în primul rând”, a atenţionat preşe­dintele Federaţiei „Sindsilva”.

 

A crescut numărul tinerilor sindicalişti

 

Pe parcursul unui an de activitate sin­dicală, Federaţia „Sindsilva” a pierdut cu peste 200 de membri de sindicat, astfel că la 1 ianuarie anul curent organizaţia întru­nea 3434 de persoane. Potrivit lui Anatolie Ciobanu, aceasta se datorează optimizării structurii, dar şi faptului că unele lucrări silvice se efectuează cu angajaţi sezonieri. De la ultimul congres al federaţiei, care a avut loc în 2016, până în prezent, numă­rul tinerilor sindicalişti a crescut de la 205 la 281 de persoane, iar numărul de femei, membre de sindicat, a crescut de la 692 la 698 de persoane. Preşedintele „Sindsilva” a menţionat numărul redus de femei care au funcţia de preşedinte al comitetelor sindi­cale primare – doar două din 26. Totodată, în componenţa Comitetului Executiv al Fe­deraţiei „Sindsilva” sunt patru femei din cei 13 membri ai Comitetului Executiv, ceea ce constituie 31 la sută.

 

Dialogul social, cu mari reserve 

 

Anatolie  Ciobanu a subliniat că în anul 2016 dialogul social a fost unul destul de complicat şi cu mari rezerve.

„Imediat după Congresul V al Federa­ţiei, în teritoriu au început consultările cu privire la unele modificări şi completări la Convenţia colectivă pe branşă pentru anii 2015-2018. Primele propuneri şi amen­damente au fost aprobate de Comitetul Executiv al federaţiei în august 2016. Con­ducerea federaţiei a cerut insistent admi­nistraţiei Agenţiei „Moldsilva” ca salariul tarifar pentru categoria I de salarizare să fie majorat până la 2100 de lei, aşa cum prevede o hotărâre a Guvernului din mai 2016. Din păcate, cererea noastră nu a fost aceptată. Nu a fost aprobată nici solicita­rea sindicatului de ramură ca preţul unic la norma de foc pentru salariaţii din ramu­ră să fie de 300 de lei, iar pentru pensio­narii care au activat în domeniu – de 250 de lei pentru un metru cub de lemne. Mai mult, din lista celor care beneficiază de norma de foc au fost excluse văduvele şi veteranii muncii, care au activat în ramura silvică. Administraţia Agenţiei „Moldsilva” ne-a asigurat că în timpul apropiat va fi desemnată o nouă componenţă a Comi­siei de negocieri din partea agenţiei, astfel că vom putea da start unei noi runde de negocieri”, a menţionat liderul sindical al Federaţiei „Sindsilva”.

Potrivit lui Anatolie Ciobanu, condu­cerea a două întreprinderi silvice din cele 26 existente în ţară nu acordă supliment la salariu pentru preşedinţii organizaţiilor sindicale primare, aşa cum prevede Con­venţia colectivă la nivel de ramură. Există restanţe la achitarea cotizaţiilor de membru de sindicat, cele mai mari fiind înregistrate la Întreprinderile Silvice de Stat Chişinău (28,4 mii de lei), Glodeni (25,2 mii de lei), „Sil-Răzeni” (24,3 mii de lei), Soroca (21,1 mii de lei), Şoldăneşti (27,5 mii de lei).

 

Accidentele de muncă, în scădere

 

„În ceea ce priveşte securitatea şi sănă­tatea în muncă, în anul 2016, în silvicultură au fost înregistrate mai puţine cazuri de accidente de muncă, comparativ cu anul 2015. Acestea au avut loc la doborârea arborilor, încărcarea şi transportarea masei lemnoase, reparaţia utilajului şi a unităţilor de transport, precum şi la lucrarea meca­nizată a solului. Această mică îmbunătăţire se datorează şi faptului că Inspectoratul Muncii al Sindicatelor acordă ajutor în re­vizuirea lucrărilor din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. În anul 2016 au fost inspectate întreprinderile silvice din Tele­neşti, Şoldăneşti, Bălţi, Glodeni, Străşeni, Iargara şi Cahul. În anul 2014, am iniţiat ac­tivitatea privind crearea comitetelor pentru securitate şi sănătate în muncă în cadrul organizaţiilor sindicale primare, lucru care a continuat şi în anii 2015 – 2016”, a relevat Anatolie Ciobanu.

Conform informaţiei prezentate de pre-şedintele Federaţiei „Sindsilva”, în anul trecut, în staţiunile balneosanatoriale ale Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova şi-au întremat sănătatea 42 de salariaţi din domeniul silviculturii, cheltu­ielile respective fiind estimate la circa 210 mii de lei, comparativ cu 179 de mii de lei planificaţi în acest scop. Începând cu anul 2014, din resursele financiare alocate su­plimentar de către Comitetul Executiv al Federaţiei „Sindsilva” sunt procurate anu­al încă 11 bilete de tratament balneosa­natorial, în valoare de 58,7 mii de lei. De la 1 ianuarie 2017, Federaţia „Sindsilva” a repartizat deja nouă bilete de tratament balneosanatorial, în valoare de peste 46 de mii de lei.

În cadrul conferinţei, Irina Vâlea, mem­bră a Comisiei de revizie şi control a Fe­deraţiei „Sindsilva”, a prezentat un raport asupra activităţii comisiei respective în anul 2016.

La finele şedinţei, participanţii la confe­rinţă au aprobat o declaraţie prin care so­licită autorităţilor centrale să ajusteze sala­riul minim la nivelul preţurilor la produse şi servicii, să evalueze starea reală a condiţi­ilor de muncă în silvicultură, să testeze lo­curile de muncă din pepiniere, ateliere de prelucrare a lemnului, la regenerări, lucrări de extragere a arborilor şi de transportare a masei lemnoase.

Totodată, membrii Federaţiei „Sindsilva” cer autorităţilor să acorde sprijin tinerilor specialişti, astfel ca ei să fie motivaţi să-şi continue activitatea în domeniu, să conso­lideze efectivul de specialişti pentru reali­zarea strategiilor şi a programelor ce ţin de dezvoltarea fondului forestier şi cinegetic, să atragă investiţii întru asigurarea gestio­nării durabile a acestui fond.