
S-ar putea întâmpla ca Guvernul să nu aibă bani pentru plata pensiilor
Foto: europalibera.org
În curând, s-ar putea întâmpla ca Guvernul să nu aibă bani pentru plata pensiilor, a indemnizaţiilor pentru creşterea copiilor, pentru incapacitate temporară de muncă, ajutoarele pentru şomaj, pentru biletele de tratament sanatorial şi de reabilitare. Aceasta pentru că scad acumulările în bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS). Potrivit unui audit al Curţii de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014, rezultatele căruia au fost făcute publice nu demult, doar anul trecut, veniturile BASS s-au dovedit cu 163,6 milioane de lei mai mici față de cât se prevăzuse.
În atare situaţie, bugetul asigurărilor sociale de stat este salvat de transferurile din bugetul de stat, adică din impozitul pe salariile angajaţilor care activează în sfera bugetară, precum medici pedagogi, funcţionari publici, pe seamă investiţiilor în construcţia şi reparaţia drumurilor, infrastructurii din localităţi etc. Potrivit Curţii de Conturi, transferurile din bugetul de stat constituie aproape o treime din veniturile totale BASS, dintre care a treia parte este folosită pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat. Mai mult ca atât, mijloacele băneşti rupte din bugetul de stat de anul trecut vor fi utilizate pentru acoperirea deficitului din 2015, care, din datele CCRM, se ridică la 1 miliard 200 de milioane de lei.
Datoriile cresc
Auditul arată că ponderea veniturilor proprii ale BASS în veniturile bugetului public naţional s-a majorat anul trecut cu circa 0,1 puncte procentuale comparativ cu 2010. Aceasta în timp ce ponderea veniturilor proprii ale BASS în produsul intern brut a înregistrat o scădere de circa 0,8 puncte procentuale, situație ce denotă, conform Curţii de Conturi, că există tendinţe de înrăutăţire a acumulării veniturilor în bugetul asigurărilor sociale de stat.
Angajatorii, cei mai mari restanţieri
Rezultatele auditului arată că cei mai mari restanţieri la capitolul plata contribuțiilor de asigurări sociale de stat sunt angajatorii, cu o datorie totală de aproape 18 milioane de lei. Dimpotrivă, volumul contribuțiilor de asigurări sociale de stat achitat de către salariaţi a depăşit indicatorul planificat cu aproape 21 de milioane de lei. Curtea de Conturi explică această situaţie prin faptul că patronii caută să achite doar acel segment al contribuţiilor care revine angajaţilor, întrucât aceste plăţi sunt mai mici. Amintesc că, potrivit legii, angajatorii plătesc în bugetul asigurărilor sociale de stat 23 la sută din veniturile salariale, iar angajaţii – 6%.
În aceste condiţii, restanţele faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat cresc ca ciupercile după ploaie. Doar anul trecut, datoriile contribuabililor au crescut faţă de cel precedent cu circa 18 la sută, în timp ce nivelul achitărilor – doar cu 8%, ceea ce, după Curtea de Conturi, indică o creştere continuă a datoriilor faţă de BASS. Doar pe parcursul anului trecut, au fost luate într-o evidenţă specială obligaţiuni fiscale de 142,6 milioane de lei, care revin la 258 de contribuabili, majoritatea dintre aceştia aflându-se în procedură de insolvabilitate.
Măsuri ineficiente de disciplinare a contribuabililor datornici
Ce măsuri întreprinde Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS), gestionarul bugetului asigurărilor sociale de stat, pentru a-i obliga pe contribuabili să-şi onoreze obligaţiile şi în ce măsură aceste acţiuni se dovedesc eficace? Auditul constată că, în perioada de referinţă, această instituţie a întocmit 2949 de procese verbale de constatare a contravențiilor pe motivul neprezentării declaraţiilor obligatorii. Totuşi, Curtea de Conturi consideră că s-a făcut puţin, deoarece respectivele acţiuni au vizat doar 5% din numărul total al contribuabililor care nu au prezentat declaraţiile privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat. De aceea, nici nu trebuie să ne surprindă faptul, remarcă CCRM, că se observă o tendinţă de creştere a numărului de contribuabili care nu-şi onorează obligaţiile de declarare a contribuţiilor, ceea ce confirmă funcţionarea ineficientă a mecanismelor existente privind administrarea şi gestionarea veniturilor din bugetul asigurărilor sociale de stat.
CNAS recurge la tertipuri
Mai rău, constată Curtea de Conturi, pentru a induce iluzia că situaţia privind bugetul asigurărilor sociale de stat nu este chiar atât de proastă, administraţia CNAS recurge la diverse tertipuri, precum născocirea unei noi categorii de contribuabili, „inactivi”, ceea ce, în opinia CCRM, determină îmbunătăţirea artificială a indicatorului de declarare a contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat.
Plăţi achitate în lipsa unor decizii legale

Cei mai afectati pot fi batrânii
Foto: thewoman.md
În timp ce acumulările au scăzut, cheltuielile din bugetul asigurărilor sociale de stat au crescut de 1,4 ori. Poate nu ar fi nimic de reproşat, dacă acestea ar fi executate în limitele legii. Din păcate, precum arată verificarea indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă, în anul de referință, unii agenţi economici s-au încumetat să achite în avans 600 de mii de lei cu acest titlu de plăţi. Este o situaţie ieșită din comun, declară Curtea de Conturi, iar CNAS nu are o explicaţie clară în acest sens. Curtea de Conturi acuză că procesul de control realizat de Casa Naţională de Asigurări Sociale privind plata indemnizaţiilor de către contribuabili este defectuos, pentru că se admit abateri de la cadrul legal.
Lipsă de evidenţă privind cheltuirea mijloacelor băneşti
Multe nereguli s-au descoperit şi în ceea ce priveşte acordarea ajutorului de şomaj şi a prestaţiilor sociale pentru şomeri. Se ajunge chiar la lucruri elementare, precum lipsa informaţiei privind valoarea mijloacelor băneşti neridicate de către beneficiari. Astfel, în perioada 2006-2014, 29 de instituţii financiare din cele 35, care prestează astfel de servicii, acumulaseră aproape 700 de mii de lei care nu-şi aveau destinatari. De multe ori, plata ajutorului de şomaj şi a prestaţiei sociale către şomeri se face înaintea emiterii unei decizii în acest sens, precum şi în lipsa deciziilor de recuperare și a evidenței sumelor plătite necorespunzător care urmează a fi încasate.
Zeci de milioane de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat se alocă anual pentru recuperarea sănătăţii prin tratament sanatorial şi reabilitare a persoanelor asigurate, însă, până la urmă, se dovedeşte că mare parte dintre acestea ajung să fie cheltuite iraţional. Astfel, auditul arată că deşi, anul trecut, CNAS a achiziţionat 6565 de bilete de tratament în valoare de 30 de milioane de lei, spre sfârşitul anului, 1017 bilete nu fuseseră distribuite. De vină ar fi chiar CNAS, conchide Curtea de Conturi, care admite multe nereguli în ceea ce priveşte repartizarea şi trecerea la cheltuieli a biletelor de tratament, nu controlează în mod eficient activitatea în acest sens a subdiviziunilor sale teritoriale. Şi aceasta în timp ce conducătorii multor structuri interramurale teritoriale ale sindicatelor din ţară acuză lipsa biletelor pentru tratament sanatorial şi de reabilitare.