A rămas mai puțin de o lună până la expirarea termenului limită de depunere a declarației de venit pentru anul 2013. Ziua de 31 martie, în mod tradițional, este ultima zi când putem depune declarațiile, însă în anii precedenți aceasta a coincis cu zilele de odihnă, astfel încât termenul era extins până în primele zile ale lunii aprilie. În 2014 însă ultima zi din luna martie va fi luni, astfel încât cei care obișnuiesc să le facă pe toate în ultima clipă ar face bine să nu mizeze pe anumite favoruri care ar presupune prelungirea termenului.
Motive pentru prezentarea declarației
Suma totală a veniturilor salariale care odată depășită prevede necesitatea de a completa declarația fiscală în acest an s-a majorat. Dacă, în anul trecut, cetățeanul R. Moldova era obligat să prezinte declarația de venituri în cazul în care câștigurile salariale au depășit 25 de mii 200 de lei, în 2014 e necesar să prezinte declarația dacă suma totală a veniturilor obținute depășește cifra de 26 de mii 700 de lei.
În afară de suma totală care necesită prezentarea unui raport întemeiat pe documente cu privire la impozite, celelalte motive pentru completarea declarației au rămas aceleași. Aceasta înseamnă că un contribuabil este obligat să raporteze statului despre impozitul pe venit în cazul în care a acumulat pe parcursul anului atât venituri salariale, cât și de pe urma vânzării proprietăților în valoare mai mare de 26.700 de lei, în cazul dacă a lucrat în două și mai multe locuri, obținând un venit total mai mare de 26.700 de lei. În special sunt atenționați profesorii, or în urma reorganizării școlilor salariul acestora a fost calculat din mai multe surse. În așa fel, unii profesori s-au pomenit și ei în categoria persoanelor care urmează să prezinte declarația de venit.
Fiscul, cu ochii pe cei care se eschivează de la achitarea impozitelor |
Printre motivele tradiționale pentru care fiecare cetățean care respectă legea trebuie să raporteze veniturile obținute sunt și alte situații. Bunăoară, când contribuabilul îşi schimbă domiciliul permanent din Republica Moldova în altă țară, solicită spre restituire impozitul pe venit achitat în plus, nu a primit salariu, dar a obţinut venituri de la vânzarea proprietăţii (case, apartamente, maşini etc.) sau darea în arendă a terenurilor agricole, sume care depăşesc suma scutirii personale de 9120 de lei.
Apropo, în acest an s-a majorat și suma scutirii personale care la prezentarea declarației de venit în anul 2013 era de 8.640 de lei.
Totodată, au rămas neschimbate cotele impozitului pe venit pentru persoanele fizice și pentru întreprinzătorii individuali. Acestea au constituit șapte la sută și, respectiv, 18 la sută în cazul venitului anual impozabil ce depăşeşte suma de 26.700 de lei. Au rămas neschimbate aceste cote și pentru persoanele juridice – 12 la sută din venitul impozabil, gospodăriile ţărăneşti (de fermier) – șapte la sută din venitul impozabil și pentru subiecţii micului business – trei la sută din venitul obținut din activitatea operaţională.
Pentru notarii publici şi executorii judecătorești, cota impozitului constituie 18% din venitul impozabil, dar pentru Biroul asociat de avocaţi – 12% din venitul impozabil lunar. Totodată, pentru cabinetele de avocatură se prevăd 7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 26700 lei și 18% din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 26700 lei.
Pe lângă primirea declaraţiilor de venit, Inspectoratul fiscal se ocupă şi de colectarea informaţiilor privind cheltuielile contribuabililor din diverse surse – bănci, agenţii de turism, servicii notariale. Inspectoratul a fost abilitat cu funcţia respectivă în anul 2012, în scopul identificării celor care îşi ascund veniturile.
Şi în acest an inspectorii fiscali efectuează urmăririle respective, după care cheltuielile se compară cu veniturile şi, dacă diferenţa dintre încasările presupuse şi cele indicate depăşesc 300 de mii de lei, serviciul fiscal transmite dosarul în instanţă.
Declaraţia electronică
Contribuabilul are posibilitatea de a alege modul în care depune declaraţia. Acesta o poate completa pe hârtie direct la secţia raională a Inspectoratului fiscal, dar o poate depune în formă electronică, prin internet. Pentru asta, el trebuie să obţină de la Fiscservinform semnătura electronică de autentificare. Aceasta se oferă persoanelor fizice pentru o perioadă de cinci ani, nu are putere juridică şi poate fi folosită numai în relaţiile cu Serviciul Fiscal de Stat. Serviciul declaraţiei electronice este accesibil şi pentru persoanele juridice.
În afară de declaraţia electronică, în curând agenţii economici vor avea posibilitatea de a completa în variantă electronică şi documentaţia de contabilitate. Cu mai puţin de o lună în urmă, a fost lansat oficial serviciul factura electronică pentru persoanele juridice, aşa numita „e-Factura”. În opinia specialiştilor, noul serviciu nu doar va facilita ţinerea evidenţei contabile, dar şi va economisi timpul contabililor şi al specialiştilor în audit pentru prezentarea rapoartelor şi nu vor mai fi nevoiți să aștepte mult la coadă. Totodată, întreprinderile vor putea renunţa la cheltuielile pentru achiziţionarea formularelor de hârtie, păstrarea şi arhivarea acestora. În plus, lansarea noului serviciu va contribui la combaterea corupţiei şi a evaziunii fiscale.
Guvernul este sigur că primii care vor implementa noul sistem vor fi agenţii economici mari, după care vor urma şi ceilalţi, în primul rând partenerii lor de afaceri. În iunie 2014, factura electronică va fi lansată în regim de testare a programului pentru toți agenții economici.
La scară naţională, sistemul„е-Factura” va fi implementat din ianuarie 2015.
De-ale cifrelor
Balanța bugetului național și a celui de stat
Veniturile bugetului de stat în luna ianuarie 2014 au sporit cu 12,9 la sută comparativ cu perioada de referință a anului 2013, constituind 1 mlrd. 361,8 mln. de lei. Totodată, cheltuielile pe parcursul primei luni a anului 2014 s-au majorat cu aproape 30 la sută comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, constituind 1 mlrd. 757, 8 mln. de lei.
Executarea bugetului de stat în ianuarie 2014 s-a soldat cu un deficit de 396 mln. de lei. Diferența dintre venituri și cheltuieli a fost acoperita din încasările de la valorile mobiliare de stat (223,5 mln.), din împrumuturile externe (87,2 mln.), mijloacele de la privatizarea patrimoniului public (29,5 mln.), pe seama modificării soldurilor (49,9 mln.) şi din alte surse (55,2 mln.).
În luna ianuarie a anului 2014, la bugetul public naţional au fost acumulate venituri de 2 mlrd. 359,7 mln. de lei. Faţă de perioada similară s-a înregistrat o creştere cu 8,3 la sută. Practic, la fel a fost și creșterea cheltuielilor – cu 8,9 la sută, adică cu 2 mlrd. 395,3 mln. de lei. Respectiv, deficitul bugetului public naţional a constituit 35,6 mln. de lei.
Din suma totală a veniturilor bugetului public naţional, veniturile fiscale au constituit 2 mlrd. 47,2 mln. de lei, iar încasările nefiscale – 131,4 mln. de lei. Comparativ cu perioada respectivă a anului precedent, veniturile fiscale s-au majorat cu 122,3 mln. lei, iar încasările nefiscale – cu 9,3 mln. lei.
Cheltuielile bugetului public național au fost direcţionate pentru realizarea programelor cu caracter social-cultural (75,7 la sută), domeniul economiei naţionale (7,9 la sută), apărarea naţională, menţinerea ordinii publice și securitatea statului (5,8 la sută), servicii de stat cu destinaţie generală (4,5 la sută) și alte domenii (6,1 la sută).
De notat că bugetul public național este constituit din câteva componente: bugetul de stat, bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, bugetul asigurărilor sociale de stat și fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.