De la jurist, la constructor sau lăcătuș: tot mai mulți absolvenți de facultate se reprofilează

 

Fiecare al cincilea moldovean nu este angajat conform studiilor, ara­tă rezultatele unui sondaj de opinie realizat de către o companie de consultanță. Potrivit studiului, doar o treime dintre cetățenii Republi­cii Moldova au reușit să se angajeze conform meseriei, după finalizarea studiilor. Aceștia aleg să se reprofileze din diverse motive. Pe primul loc ar sta partea financiară a domeniului, însă nu departe se află nevoia de a face ceea ce îți place, un domeniu în care simți că te dezvolți și că ai un rost pur și simplu.

 

Potrivit acelorași date, moldovenii își mo­tivează decizia prin faptul că nu și-au găsit un loc de muncă potrivi meseriei învățate, iar aproape 32 la sută au spus că abia după finalizarea studiilor și-au dat seama că sunt interesați de alt domeniu.

 

De la profesor, la constructor

 

Printre cei care au ales să profeseze o altă meserie decât cea învățată la facultate este și Vitalie Albu. Bărbatul a absolvit Univer­sitatea de Stat din Tiraspol, facultatea Ge­ografie. A muncit câteva luni în domeniu, după care a înțeles că salariul de profesor nu îi va permite să-și întrețină familia. A ales mai întâi să plece peste hotare, după care a revenit și, cu banii adunați acolo, și-a des­chis propria afacere – o firmă de construcții. Acum, bărbatul este mulțumi și, cel mai im­portant, poate să-și asigure familia cu stric­tul necesar.

„Vreau să vă spun că nu este atât de ușor să-ți schimbi meseria. De la profesor la con­structor este o cale. Acolo crești oameni, aici faci case și, dacă nu pui la temelie ce trebuie, se risipesc ambele”, zâmbește bărbatul.

Pentru a fi sigur că ce va construi nu se va risipi, bărbatul a ales să facă și niște cursuri la un constructor cu experiență. „Am stat cot la cot cu meșterul aproape un an, să înțeleg totul așa cum trebuie. Când am simțit că nu prea am întrebări, dar mai multe răspun­suri, am decis să mă retrag și să-mi pornesc propria afacere”, susține Vitalie Albu.

 

Facultate de dragul părinților

 

Nu sunt singulare cazurile în care ab-solvenții preferă să se îndrepte spre un alt domeniu, uneori total opus celui studiat. Un alt caz ar fi cel al persoanelor care fac o facultate de dragul părinților sau forțați de aceștia.

Uneori, părinții vor să îi facă pe copiii lor sa ajungă acolo unde ei nu au reușit. Este ca o încercare de răzbunare asupra sorții care cu ei nu a fost prea blândă, nelăsându-i să își îndeplinească visele.

Există și părinți axați pe o anumită pro­fesie. De exemplu, dacă ambii sunt medici, sunt puține șanse ca fata sau băiatul lor să urmeze un alt domeniu.

O altă cauză a reprofilării pornește de la faptul că 

un proaspăt absolvent de liceu nu știe spre ce să se îndrepte. Și atunci alege ceva oarecum la întâmplare. Mai sunt cei care fac o facultate, o absolvesc cu bine, însă realizează că forma de învățământ nu îi aju­tă cu nimic. Nici diploma, nici cunoștințele asimilate acolo nu le sunt de folos.

 

Mii de șomeri și sute de reprofilări

 

Potrivit Angelei Mâțu, specialist princi­pal al Direcției implementarea politicilor de ocupare din cadrul Agenției Naționale pen­tru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), pe parcursul a opt luni ale anului curent, peste 300 de persoane au solicitat recalificarea profesiei din totalul de peste două mii de șomeri, iar peste o sută de persoane au be­neficiat de cursuri de perfecționare.

„Cei mai mulți dintre șomeri nu vin pentru reprofilarea profesiei, dar pentru a însuși pentru prima dată o meserie. Cursu­rile durează până la nouă luni, în funcție de meserie. Avem cursuri de calificare pentru cei care nu dețin vreo profesie, de recalifica­re și de perfecționare. În anul curent, avem contracte cu 15 instituții de învățământ care organizează cursuri de instruire pentru 40 de meserii”, a spus, pentru  „Vocea poporu­lui”, Angela Mâțu.

Potrivit acesteia, cele mai solicitate sunt meseriile de bucătar, frizer, contabil, croi­tor, barmen și operator calculatoare.

„Nu avem până acum înregistrate obiecții de la angajatori. Sunt mulțumiți atât anga­jatorii, cât și șomerii, pentru că aceștia din urmă beneficiază de aceste cursuri gratuit.  Mai mult, primesc chiar și bursă, care ajun­ge la zece la sută din salariul mediu pe eco­nomie”, ne-a mai spus Angela Mâțu.

 

Avem nevoie de politici de stat

 

Specialiștii spun că problema ar putea fi soluţionată prin elaborarea unor politici de stat, care să-i ajute pe tinerii specialiști să se angajeze în domeniul în care au studiat.

„Părerea mea e că problema în cauză tre­buie cercetată la diferite niveluri. În primul rând, orientarea spre o anumită carieră, spre o anumită profesie, trebuie să se facă încă în perioada studiilor în liceu, atunci când se formează motivația pentru a face ceva. Fiind încă tineri, mulți absolvenți nu știu exact pentru ce profesie să opteze și aleg ceva la întâmplare, doar ca să aibă studii superioa­re, după care, când încep a înțelege, caută să-și schimbe profesia”, ne-a spus psiholo­gul Viorica Maftei.

La rândul lor, sindicaliștii ne spun că susțin orice inițiativă, dacă aceasta este îndreptată spre beneficiile omului. „Nu avem astfel de politici, dar susținem aces­te inițiative. Omul trebuie să-și asigure existența. Aceasta se referă și la pedagogi. Dacă a rămas, spre exemplu, un învățător de clasele primare fără clasă, nu e o proble­mă, se reprofilează spre alt obiect, tot în do­meniul pedagogic. Susținem ideea că omul trebuie să aibă un loc de muncă”, a spus Ana Arnaut, șefa Direcției instituții univer­sitare și științifice din cadrul Federației Sin­dicale a Educației și Științei din Republica Moldova.

 

Tinerii

se reorientează

spre meserii practice

 

Potrivit datelor Biroului Național de Sta­tistică (BNS), tot mai mulți tineri vor să învețe o meserie în loc să meargă la studii teoretice. Astfel, potrivit datelor BNS, în ul­timii ani a crescut numărul de elevi în colegii și școli profesionale și aceasta în timp ce în alte instituții de învățământ se înregistrează o adevărată criză în privința numărului de elevi și studenți.

În învăţământul profesional tehnic post­secundar, s-a înregistrat o uşoară creştere, în ultimii trei ani, a numărului de elevi de la 29.300 până la 30.428 de persoane. De asemenea, comparaţia cu anii anteriori re­levă o creştere a acestui număr de la 27.060 de elevi în anul de studii 2005-2006 la circa 30.400 de elevi în 2015-2016.

La începutul anului trecut, universitățile au primit la studii 81.700 de studenți, majo­ritatea optând pentru instituțiile de stat. În perioada 2005-2015, numărul de studenţi din învăţământul superior s-a redus cu 44.500 de persoane sau cu 35,3%.

De asemenea, și numărul de instituții s-a redus în ultimii ani, de la 1760, câte erau în 2000-2001, la 1446, câte au fost în­registrate în anul trecut. Statul a rămas cu 1414 instituții de învățământ, iar secto­rul privat a închis, practic, jumătate din universitățile pe care le avea în anul 2000, rămânând cu 32 de instituții.