De ce toţi angajaţii pieţei centrale a capitalei ţin să fie membri de sindicat

Între timp, a reuşit să absolvească facul­tatea de drept. Însă departe de el gândul de a schimba forfota pieţei pe liniştea unui birou de consultant juridic, avocat sau judecător. Iar de plecare la bani grei peste hotare, cum e la modă acum, nici prin cap să-i treacă. Or, vorba lui, are un salariu bunicel, cam cu o mie de lei mai mare decât cel pe ţară şi, ce-i mai important, îl ridică la timp, fără nici un fel de întârzieri.

 

Plata salariilor, o prioritate a administraţiei

 

De bună seamă, după cum ne-a vorbit şi Alina Calestru, preşedinta organizaţiei sindi­cale primare de la ÎM „Piaţa Centrală”, plata salariilor este o măsură prioritară a adminis­traţiei acestei întreprinderi în raport cu alte activităţi. Este o clauză de bază a contractului colectiv de muncă încheiat între administra­ţie şi comitetul sindical al întreprinderii re­spective. Prin acest document, conducerea îşi asumă răspunderea pentru remunerarea corectă şi la timp, adică achitarea salariilor până la data de 15 a fiecărei luni.

Ar mai fi de evidenţiat că datoria angaja­torului de a plăti salariul la timp nu este o frază deşartă, ce nu obligă la nimic. Deoarece contractul colectiv de muncă conţine o pre­vedere care stipulează că, în caz de reţinere a achitării salariului, a indemnizaţiei de con­cediu sau a altor plăţi, angajatorul îi plăteşte angajatului suplimentar, drept recompensă, pentru fiecare zi de întârziere, cinci la sută din salariul neplătit în termen.

Odată cu plata salariului, lucrătorului i se dă o informaţie completă, detaliată despre componentele salariului, despre mărimea şi temeiurile reţinerilor din venit, i se indică suma reală pe care trebuie s-o ridice. Şi toate aceste date se înscriu în registrele contabi­le, în carnetele de muncă ale angajaţilor. De unde rezultă că fenomenele „muncii la ne­gru” şi plății salariilor „în plic” sunt excluse din activitatea acestui agent economic.

 

După muncă, şi salariu

 

Desigur, salariul lui Oleg Mazniuc nu este unul fix, deoarece, după cum ne explică Alina Calestru, contractul colectiv de muncă preve­de că 

mărimea salariilor este determinată de volumul de muncă îndeplinit, de schimbarea condiţiilor de muncă, de modificarea legisla­ţiei de salarizare, de inflaţie, de evoluţia mo­nedei naţionale. De asemenea, administra­ţia, conform unei alte clauze a contractului colectiv de muncă, poate acorda un premiu lunar sub formă de coeficient de participare în muncă (CPM), care se plăteşte odată cu sa­lariul. Mărimea coeficientului pentru fiecare angajat este aprobat lunar, în cadrul şedinţei comune a administraţiei şi comitetului sindi­cal, şi se calculează în mărime de 0,1-1,5 sa­larii de funcţie.

 

Angajatul este susţinut în cele mai dificile clipe

 

În afară de faptul că are un salariu stabil, plătit la timp, Oleg Mazniuc ne-a mărturisit că îl mai ţine la acest loc de muncă şi atitudi­nea grijulie a administraţiei și a comitetului sindical. Altfel spus, în cele mai dificile clipe ale vieţii sale, lucrătorul nu este lăsat de unul singur, faţă-n faţă cu vitregiile destinului, nu este părăsit. Chiar Oleg a pierdut într-un sin­gur an trei oameni dragi: tata, bunica şi cum­nata. Pentru fiecare caz i s-a acordat un ajutor material, conform unei prevederi a contrac­tului colectiv de muncă. În afară de aceasta, întreprinderea a suportat unele cheltuieli legate de înmormântarea rudelor sale. Plus că el a mai beneficiat de trei zile de concediu suplimentar plătit pentru înmormântarea ta­tălui, şi, respectiv o zi, pentru a le petrece pe ultimul drum pe bunica şi cumnata sa.

De altminteri, după cum ne-a relatat Alina Calestru, contractul colectiv de muncă preve­de câte trei zile de concediu suplimentar plă­tit şi pentru salariaţii întreprinderii care se căsătoresc, câte o zi pentru naşterea, înfierea, căsătoria copilului, încorporarea lucrătorului în armată, precum şi la începutul anului de studii, pentru angajaţii părinţi.

 

Nici un accident de muncă

 

Deşi munca la piaţa centrală a capitalei, este expusă la o sumedenie de riscuri, nimeni din administraţie, din sindicate, dintre anga­jaţi nu mai ţine minte când s-a produs ulti­mul accident de muncă. Aceasta, deoarece, ne spune Alina Calestru, contractul colectiv de muncă obligă administraţia să elaboreze şi să întreprindă măsuri de protecţie a muncii, sănătăţii, să prevină accidentele de muncă şi bolile profesionale.

Tocmai pentru a duce la îndeplinire aceste comandamente ale contractului colectiv de muncă, orice lucrător, la momentul angajării, urmează o instrucţiune introductivă privind comportamentul la locul de muncă, procedu­ră care este repetată la fiecare doi ani. Nemij­locit la locul de muncă, acesta mai are parte de o lecţie privind securitatea muncii, pe care i-o dă  chiar şeful subdiviziunii. Mai apoi, în­şişi şefii de subdiviziuni, o dată la cinci ani, participă obligatoriu la cursuri specializate organizate de către reprezentanţii Inspecto­ratului de Stat a Muncii.

După angajare, salariaţii întreprinderii beneficiază gratuit de echipamente de pro­tecţie individuală de muncă, de echipament sanitar. Mai pe scurt, se face totul ca locurile de muncă din cadrul ÎM „Piaţa Centrală” să corespundă normelor de protecţie a muncii. În acest scop, anual se alocă sume impu­nătoare de bani din bugetul întreprinderii. Doar anul trecut, s-au cheltuit 35 de mii de lei pentru înfăptuirea măsurilor de securitate a muncii şi încă 20 de mii de lei pentru asi­gurarea riscurilor de accidente a angajaţilor întreprinderii.

Actualul contract colectiv de muncă, după care sunt construite relaţiile de muncă dintre angajator şi angajaţii întreprinderii, a fost în­cheiat încă în 2007. Însă aceasta nu înseam­nă că el este unul anacronic. Or, după cum spune, Alina Calestru, acest document capi­tal, vital pentru salariaţii ÎM „Piaţa Centrală”, este complectat, practic, în fiecare an, prin anexe aprobate de administraţie şi comitetul sindical, în funcţie de modificarea legislaţiei muncii, de evoluţia anumitor factori econo­mici și sociali.

 

Comitetul sindical

a iniţiat negocierile

privind majorarea

salariilor cu 50 la sută

 

Astfel, s-a reuşit ca administraţia şi co­mitetul sindical să convină de mai multe ori asupra unor documente adiţionale, precum regulamentele privind premierea salariaţilor în baza rezultatelor activităţii anuale a în­treprinderii, în legătura cu atingerea vârstei jubiliare şi de pensionare, de atribuire a coe­ficientului de participare în muncă. Iar nu de­mult, comitetul sindical a adresat o scrisoare administraţiei întreprinderii pentru a porni negocierile în ceea ce priveşte majorarea cu 50 la sută a salariilor angajaţilor, pentru a compensa devalorizarea veniturilor salariale determinată de creşterea inflaţiei, de depre­cierea monedei naţionale şi de modificarea legislaţiei muncii.

De multe ori îi aud tânguindu-se pe unii lideri sindicali, că nu ştiu ce să mai invente­ze pentru a racola noi membri de sindicat. Îi îndemn să meargă să studieze experienţa co­legilor lor de la ÎM „Piaţa Centrală”, care au reuşit să atragă în organizaţia sindicală pri­mară pe toţi cei 298 de angajaţi, să analizeze clauzele contractului colectiv încheiat între administraţia întreprinderii şi comitetul sin­dical. Poate repetă şi ei performanţa!