După mai mulţi ani de aşteptare, în februarie 2016, a fost adoptată Legea privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, care reglementează comercializarea energiei regenerabile şi stabileşte obiectivele naţionale obligatorii privind ponderea ei. Aceasta ar urma să intre în vigoare în martie 2017. Până atunci, este necesară elaborarea şi adaptarea cadrului legislativ secundar, în primul rând, stabilirea unui concept comun atât la nivel politic, cât şi în mediul de afaceri despre implementarea legii. În acest scop, Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham) a organizat o conferinţă la care au participat actorii interesaţi.
Statul promovează în ultimii ani tot mai intens folosirea surselor de energie regenerabilă (SER), în condiţiile în care 88% din consumul de resurse energetice este acoperit de import, iar intensitatea energetică (consumul de resurse energetice raportat la PIB) este foarte ridicată, depăşind de aproximativ trei ori media din Uniunea Europeană.
13% din energie provine din surse regenerabile
Conform Balanței Energetice pentru 2014, ponderea energiei din SER a constituit 13,2% în consumul final brut de resurse energetice. În cazul energiei electrice, datele Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) arată că anul trecut ponderea energiei electrice din SER în consumul total de energie electrică a constituit doar 1,6%. Cea mai mare parte a energiei electrice este produsă din biogaz (84,6%), urmată de energia eoliană (9%) şi cea solară (6,4%).
În ceea ce priveşte comercializarea energiei electrice din surse regenerabile, reprezentantul ANRE, Anatol Boscaneanu, a spus că furnizorii locali de energie electrică sunt obligaţi să achiziţioneze toată energia electrică produsă din surse de energie regenerabilă la tarifele aprobate de ANRE. „În 2015, au fost aprobate tarife pentru şase producători noi, astfel încât acum există 16 producători de energie electrică din SRE pentru care au fost aprobate tarife. Puterea instalată a centralelor pentru care au fost aprobate tarife este de 5,2 MW, iar energia livrată în reţelele electrice în 2015 este de 17,2 GWh”, a precizat Anatol Boscaneanu.
Preţuri fixe în loc de abordarea „de la caz la caz”
Legea privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile prevede o nouă schemă de susţinere a investitorilor în tehnologiile SER şi schimbarea metodologiei de determinare, aprobare și aplicare a tarifelor pentru energia electrică produsă din SER.
După cum a explicat Denis Tumuruc, director adjunct al Agenţiei pentru Eficienţă Energetică, metodologia anterioară prevedea
abordarea „de la caz la caz”, adică determinarea tarifului pentru fiecare producător de energie din surse regenerabile în parte; aplicarea principiului „cost +”, adică determinarea tarifului după efectuarea investițiilor și prezentarea confirmărilor respective; aplicarea unui coeficient multiplicator pentru a determina rata de rentabilitate; ajustare/revizuire anuală a tarifului stabilit pentru energia produsă din surse regenerabile; orientare după prețurile produselor similare de pe piața internațională.
Conform noii legi, care urmează să intre în vigoare în martie 2017, va fi aplicată o schemă de sprijin ce prevede prețuri fixe pentru producătorii care dețin sau vor deține centrale electrice cu o putere mai mare decât limita capacității cumulate stabilită de guvern şi tarife fixe pentru producătorii care dețin sau vor deține centrale electrice cu o putere cumulată ce nu depășește limita de capacitate stabilită de Guvern, dar nu mai puțin de 10 kW. De asemenea, va fi aplicat conceptul de Furnizor Central de energie electrică, iar operatorul de sistem de transport şi distribuţie a energiei electrice va acorda prioritate producătorilor de energie din SER.
Lacunele legislative derutează investitorii
În timp ce autorităţile au planuri măreţe de dezvoltare a sectorului, reprezentanţii companiilor care au participat la conferinţă au relevat existenţa multor probleme, în special de ordin legislativ, care le îngreunează activitatea. Compania „Electra Norte”, care activează în domeniul generării, distribuţiei şi furnizării energiei electrice, dezvoltă, începând cu 2010, trei proiecte de energie eoliană în Republica Moldova.
„În aşteptarea legii, compania a realizat măsurători de teren, a securizat terenuri, a obţinut aviz tehnic de racordare, a executat proiectul tehnic, toate în vederea construcţiei de parcuri eoliene, atunci când reglementările legale o sa permită. Pe tot acest parcurs, ne-am ciocnit de un şir de lacune şi neconcordanţe legislative, unele moştenite din epoca sovietică, iar altele din dorinţa de modernizare şi simplificare au ajuns să nu mai fie conforme cu realitatea”, a relatat pentru ECOnomist Marcela Jalbă, directoarea companiei „Electra Norte”.
Schimbarea destinaţiei terenurilor agricole, misiune imposibilă?
Printre cele mai mari probleme pe care le-a întâlnit investitorul se numără interzicerea achiziţionării terenurilor agricole de către companiile sau persoanele străine. În acest sens, directorul companiei „Electra Norte” consideră că dreptul de superficie pentru construcţia obiectivelor de infrastructură trebuie să fie răspândit la scară mai largă. De asemenea, este foarte complicată schimbarea destinaţiei terenurilor agricole: „Procedura este una anevoioasă şi birocratică, cu costuri mari, lacune de reglementare şi interpretare pentru construcţia obiectivelor liniare, restricţii legislative directe privind gradul de bonitate”, a explicat Marcela Jalbă. După cum a spus reprezentanta mediului de afaceri, există probleme mari şi la obţinerea autorizaţiei de construcţie.
Alte nedumeriri ale investitorilor vizează necesitatea de a obţine autorizaţie eliberată de Guvern pentru construcţia de centrale electrice cu capacitate mai mare de 20 MW. „Prevederea este inclusă în toate textele legilor cu privire la energia electrică, dar care nu a avut niciodată o justificare într-o economie de piaţă şi nici vreo normă de aplicare, prin care să fie clară procedura de obţinere a acesteia”, comentează Marcela Jalbă.
De asemenea, ea nu este de acord cu scutirea de obţinerea licenţei pentru producerea energiei electrice a centralelor de până la 5 MW. „Norma creează o concurenţă neloaială între producătorii de energie electrică. Este un gen de activitate licenţiat, iar pragul de 5 MW este unul foarte înalt pentru condiţiile pieţei din R. Moldova”, consideră directoarea companiei „Electra Norte”.
Energia verde ar urma să aibă o pondere de 20% în 2020
Până în 2020, autorităţile vor să crească ponderea energiei din surse de energie regenerabilă în consumul final brut de resurse energetice până la 20%. În acelaşi timp, se planifică creşterea ponderii biocombustibililor până la cel puţin 10% din totalul combustibililor utilizaţi, dar şi reducerea consumului de energie primară cu 20% către 2020. În cazul ponderii energiei electrice din SER, în consumul total de energie electrică, ţinta pentru 2020 este de 10%.
Opinie
Sergiu Chirică, manager pentru reglementarea în afaceri în cadrul AmCham:
„Republica Moldova este la început de drum în dezvoltarea surselor alternative de energie. În 2007, a fost adoptată Legea energiei regenerabile, însă, fără un mecanism care să sprijine investiţiile în acest sector, nici un proiect real nu a fost implementat. După 2010, a început lucrul la o nouă lege, conceptul căreia a fost schimbat de mai multe ori. Abia în februarie 2016, a fost adoptată Legea cu privire la promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, care urmează să intre în vigoare la 25 martie 2017.
Până atunci, Guvernul trebuie să elaboreze legislaţia secundară. Ţinând cont că legea stabileşte doar principii de bază, importanţa reglementării secundare devine din ce în ce mai ridicată. Sarcina Guvernului este să stabilească condiţii clare, transparente, nediscriminatorii pentru toţi participanţii pe această piaţă. Ca orice alt domeniu, piaţa energiei regenerabile va avea beneficiile sale macroeconomice prin atragerea investiţiilor străine, crearea locurilor de muncă, sporirea contribuţiilor la buget. Fiecare kilowatt produs în Republica Moldova va micşora dependenţa energetică de resursele energetice importate”.
Mariana Şalamac,
ECOnomist