Potrivit art.13 lit.p) din Legea securității și sănătății în muncă nr.186-XVI din 10 iulie 2008, angajatorul este obligat să asigure comunicarea, cercetarea, evidența și raportarea corectă și în termenele stabilite a accidentelor de muncă produse în unitate, elaborarea și realizarea măsurilor de prevenire a acestora.
Pe parcursul anului 2020, au fost comunicate 438 de evenimente de accidentare, în care au suferit 451 de persoane.
Comisiile de cercetare din cadrul întreprinderilor au cercetat 306 accidente soldate cu incapacitate temporară de muncă.
Inspectorii de muncă din autoritățile competente în domeniul siguranței ocupaționale au cercetat 132 de cazuri de accidentare, inclusiv:
- 63 de accidente mortale, din care 26 de muncă, 30 în afara muncii, iar șapte accidente nu se încadrează în prevederile Regulamentului de cercetare a accidentelor de muncă;
- 65 de accidente grave, din care 56 de muncă, cinci în afara muncii, patru accidente nu se încadrează în prevederile Regulamentului de cercetare a accidentelor de muncă;
- patru accidente cu incapacitate temporară de muncă.
Repartizarea după genul de activitate a accidentelor de muncă, cercetate de inspectorii de muncă, denotă că ponderea cea mai mare revine următoarelor domenii de activitate:
- transport şi depozitare, în care s-au produs 16 accidente (nouă mortale și șapte grave);
- agricultură, silvicultură şi pescuit, în care s-au produs 13 accidente (șase mortale şi șapte grave);
- construcții, în care s-au produs 16 accidente (patru mortale şi 12 grave);
- industria prelucrătoare, în care s-au produs 16 accidente (trei mortale şi 13 grave);
- învățământ, în care s-au produs opt accidente (unul mortal și șapte grave);
- administrație publică și apărare, în care s-au produs patru accidente (unul mortal și trei grave);
- energie electrică și termică, gaze, apă caldă, în care s-au produs trei accidente (unul mortal și două grave);
- alte activități în timpul serviciului, în care s-au produs două accidente (unul mortal şi unul grav).
Printre cele mai frecvente împrejurări de accidentare a salariaţilor la locurile de muncă este căderea executantului de la înălţime; prinderea, lovirea sau strivirea de mijloace de transport pe drumuri publice, de mașini și utilaje în funcțiune; căderea, prăbușirea de materiale și obiecte; contact cu curent electric. De asemenea, în urma cercetării accidentelor, s-a stabilit că acestea s-au produs cel mai frecvent din cauza încălcării de către executanţi a normelor de securitate şi sănătate în muncă, precum şi din cauza sarcinii de muncă inadecvate.
Accidentele de muncă cercetate s-au produs la 15 autorități din sectorul public și la 67 de unități din sectorul privat.
Au fost accidentate grav 61 de persoane, inclusiv opt femei, și mortal 28 de persoane (bărbați).
Perioada de incapacitate temporară de muncă a persoanelor accidentate constituie 11673 de zile-om, determinând un indice de durată medie al incapacităţii temporare de muncă pricinuită de accidente de muncă de 27,86 (număr de zile-om de incapacitate temporară de muncă ce-i revin unui accidentat).
Pierderile materiale, în urma accidentelor de muncă suportate de unităţile vizate în statistici, se estimează la 4 mln. 808 mii de lei, din care 37 la sută constituie plăţile conform certificatelor de concediu medical, 9 la sută reprezintă plăţi pentru repararea prejudiciului cauzat, 33 la sută sunt plăţile indemnizaţiilor unice în cazul reducerii capacităţii de muncă sau decesul angajatului şi 21 la sută constituie valoarea mijloacelor de producţie defectate.
Pe parcursul anului 2020, colaboratorii Inspectoratului Muncii al Sindicatelor din cadrul CNSM, de comun acord cu inspectorii cu atribuții de control în domeniul siguranței ocupaționale, au participat la cercetarea a opt accidente de muncă, în care au fost implicați membri de sindicat.
Elena CARCHILAN,
șeful Inspectoratului Muncii al Sindicatelor
