30 mai 2024
Chisinau
Social

Cum să oprim exodul tinerilor din ţară?

Loading
Social Cum să oprim exodul tinerilor din ţară?
Cum să oprim exodul tinerilor din ţară?

exod-timeri

 

Vă relatam, în unul dintre numerele trecute, că Fondul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Populaţie (UNFPA) apreciază Republica Moldova drept una dintre țările cu cele mai tinere populații de pe continentul european. Însă, din păcate, potrivit acestei organizaţii internaţionale, ţara noastră îmbătrâneşte foarte repe­de. Principala cauză ar fi, în opinia UNFPA, rata fertilităţii, care arată mai joasă decât rata de înlocuire a generațiilor.

 

Mai puţin de o treime dintre tineri au un loc de muncă

 

În timp ce experţii centrului analitic „Expert–Grup” sunt de părere că îmbătrânirea populaţiei Republicii Moldova survine ca ur­mare a plecării tinerilor din ţară. Ce-i determină pe tineri noştri să apuce drumurile străinătăţii? În primul rând, explică aceştia, ar fi lipsa de oportunităţi în ţara lor. De bună seamă, este o problemă mare pentru absolvenţii şcolilor, liceelor, ai facultăţilor din ţara noastră să-şi găsească un loc de muncă. Doar 28 de procente, adi­că mai puţin de o treime, potrivit ultimelor date ale Biroului Naţi­onal de Statistică, din populaţia ocupată a ţării noastre sunt per­soane tinere.

Dar chiar dacă reuşesc să obţi­nă un loc de muncă, aceasta încă nu înseamnă că persoanele tine­re sunt motivate să muncească în ţara lor și vor renunţa să plece peste hotare. Deoarece condiţiile de remunerare a muncii în Re­publica Moldova sunt cele mai proaste nu doar la nivel de regi­une, dar şi la scara continentului. Amintesc că cel mai mic salariu minim din Uniunea Europeană este de aproape 5 ori mai mare decât cel din ţara noastră.

 

Salariile mici, motiv de a părăsi ţara

 

De aceea, analiştii centrului „Expert–Grup” indică salariile mici drept un alt motiv argumen­tat, consistent al exodului masiv al tinerilor din ţară. Pentru a dovedi acest lucru, ei au analizat rapor­tul dintre salariul minim garantat în sectorul real al economiei ţării, salariul mediu pe ţară şi venitu­rile salariale de care ar trebui să beneficieze o persoană adultă, în cazul de faţă ei au avut în vedere o familie alcătuită din doi tineri ce locuiesc în oraşul Chişinău,  pentru  a atinge un nivel de trai decent, în corespundere cu stan­dardele ţărilor vecine din Uniu­nea Europeană.

În acest scop, s-au luat în cal­cul cheltuielile pe care le suportă un cuplu format din două persoa­ne tinere din capitala ţării timp de o lună pentru plata chiriei, folosirea mijloacelor de trans­port, alimentare echilibrată, alte necesităţi sociale. De exemplu, la calcularea cheltuielilor pen­tru alimentare s-a ţinut cont de standardele internaţionale ale Organizaţiei Mondiale a Sănătă­ţii, aşa-zisele Dietary Guidelines, de recomandările Uniunii Eu­ropene, precum şi de alte multe recomandări tehnice, care permit să stabilim cât anume trebuie să mâncăm pentru a asigura o nor­mă maximă de substanţe nutriti­ve. Adică, conform schemei clasi­ce ce prevede un aport caloric de 2500-3000 de calorii pe zi pentru un bărbat şi 2200-2500 de calorii pentru o femeie.

Astfel, s-a dovedit că pentru alimentarea echilibrată a unui cuplu format din două persoane tinere din oraşul Chişinău este nevoie lunar de 

7828,52 lei, ceea ce reprezintă 43 de procente din totalul cheltuielilor. Pentru chirie, aceştia trebuie să scoată din bu­zunar, lunar, încă 4446 de lei sau 24 de procente din volumul total al cheltuielilor. Costurile servicii­lor comunale, care includ canali­zarea, încălzirea locuinţei, consu­mul gazelor naturale, internetul, întreţinerea blocului, energia electrică şi telefonul, vor necesita în fiecare lună 1243 de lei, adică 14,3 la sută din mărimea totală a cheltuielilor. Plata mărfurilor ne­alimentare, adică a confecţiilor, produselor de igienă, rechizitelor, precum și a serviciilor medica­le, cere încă 2609,83 de lei. Alte produse nealimentare, precum obiecte de decor, accesorii, bilete de cinema, hobbyuri, costă 760 de lei. Cheltuielile pentru transport, adică două abonamente pentru troleibuz, cinci călătorii cu taxiul, se ridică la 510 lei. Plus că trebuie să pună deoparte, cu titlul de eco­nomii, 851 de lei.

În concluzie, pentru a duce un trai decent, la nivelul standarde­lor Uniunii Europene,  o familie alcătuită din două persoane ti­nere din oraşul Chişinău ar avea nevoie lunar de cel puţin 18.248 de lei, adică de câte 9124 lei de fiecare persoană. Aceasta în timp ce salariul mediu brut pe ţară este de doar 4613 lei, ceea ce re­prezintă doar 50,55 procente din necesarul pentru un trai minim decent. Însă, dacă ne uităm la ul­timele date ale Biroului Naţional de Statistică, vedem că o persoană din Republica Moldova a cheltuit anul trecut în mediu doar 1816,7 lei, adică 19,91 din necesarul pen­tru un trai minim decent.

Conform calculelor Centrului analitic „Expert–Grup”, salariul minim garantat din sectorul real al economiei, echivalentul a 91 de euro, asigură doar 28 de procente din minimul de existenţă, calculat conform standardelor UE, care este estimat la 320 de euro. Pen­tru comparaţie, acest indice în Rusia constituie 38 de procente, în România – 49 de procente, în Albania – 54 de procente, în țările baltice – peste 60 de procente. Doar în ţări precum Franţa, Ir­landa, salariul minim garantat pe economie acoperă minimul de existenţă.

 

Viziunile sindicatelor faţă de exodul tinerilor

 

Ana Moldovanu, şefa Departa­mentului protecţie social-econo­mică a Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, este de părere că nu salariile mici re­prezintă problema de bază care-i determină pe tinerii noştri să plece în străinătate, ci lipsa de perspectivă de a obţine spaţiu lo­cativ în ţara lor. Dumneaei este convinsă că persoanele tinere din ţara noastră ar fi dispuse să lu­creze şi în condiţiile unei remu­nerări mai proaste, dacă statul nostru ar elabora nişte strategii de susţinere a tinerilor în acest sens prin construcţia blocurilor cu garsoniere, prin acordarea de credite cu dobânzi mici pe durate mari pentru procurarea locuinţelor.

 

 

Salariul minim

garantat din sectorul

real acoperă

doar 28 procente

din minimul

de existenţă

 

Ar mai fi de amintit că CNSM a făcut o serie de propuneri con­crete menite să oprească exodul masiv al tinerilor peste hotare, printre care majorarea indem­nizaţiei la naşterea copilului, schimbarea mecanismului de acordare a concediului pentru îngrijirea copilului până la vârsta de trei ani. Anume la propunerea sindicatelor, în textul Convenţi­ei colective naţionale nr. 2 a fost inclusă clauza potrivit căreia an­gajatorii sunt obligaţi să acorde femeilor însărcinate timp liber pentru trecerea examenelor me­dicale prenatale, care se include în timpul de muncă, precum şi prevederea privind concediul pa­ternal pentru durata de trei zile calendaristice cu păstrarea sala­riului mediu.

Într-un final, ar fi de remarcat şi eforturile Comisiei de Tineret a CNSM, în frunte cu Tatiana Marian, îndreptate spre îmbu­nătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai ale persoanelor tinere. Astfel, prioritățile de activitate ale acesteia pentru anul curent vizează asigurarea dreptului la o muncă decentă, organizarea și cooperarea, ocuparea tinerilor în contextul mobilității și dezvolta­rea sustenabilă pentru evitarea migrației.

 

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
slot thailand