Cultură pe un fundament de mare entuziasm

Foto: vocea.md

Pe parcursul mai multor ani, cultura rămâne a fi unul din cele mai prost fi­nanţate capitole ale bugetului de stat. Salariile mizere şi entuziasmul abso­lut disproporţional veniturilor lucrătorilor din acest domeniu au ajuns de poveste. Totuşi, sindicatele mai reuşesc să obţină prin luptă unele beneficii pentru această categorie de lucrători. De exemplu, de câţiva ani, pe lângă cele 28 de zile de concediu, lucrătorii din cultură au mai obţinut şapte zile su­plimentare, personalul tehnic din domeniu – trei zile, iar profesorii şcolilor de muzică – 34 de zile, deoarece în perioada estivală aceştia sunt nevoiţi să „șomeze”. Plus suplimentele pentru condiţii nocive de muncă. Unora le-ar putea părea puţin, însă, pentru cei care ani la rând primesc un salariu mai jos de nivelul minim de existenţă pe ţară, aceste beneficii sunt substanţiale.

Potrivit preşedintelui Sindicatului Lucră­torilor din Cultură din raionul Căuşeni, La­risa Şestakovski, unul din obiectivele funda­mentale pe care şi le propun sindicatele este păstrarea locurilor de muncă deja existente în domeniul culturii şi neadmiterea optimizării lor, pentru că aceşti oameni şi munca lor este importantă pentru locuitorii din provincie.

„În anul 2014, deja au fost reduse 70% din personalul caselor de cultură. S-a tăiat din funcţii, uneori aici lucrează doar două persoane – directorul şi femeia de serviciu. Astfel, de multe ori, directorii caselor de cul­tură, în loc să-şi exercite funcţiile directe, să fie manageri, conducători în domeniul cultu­rii, în realitate, sunt nevoiţi să păzească insti­tuţiile unde lucrează”, explică ea situaţia din sate.

Directorii caselor de cultură din sate, uneori, nu exercită funcţii de manageri, ci de paznici

„Colectivele transmise în gestiunea pri­măriilor „mor” imediat, pentru că primăriile nu au cu ce plăti salariile conducătorilor. Pe când cele finanţate din bugetul raional rezis­tă”, confirmă cuvintele Larisei Şestakovski directorul Casei de cultură din raionul Cău­şeni, Vladimir Melnic.

Afirmațiile directorului sunt confirmate de exemplul Casei de cultură pe care o con­duce. Această instituţie se află la balanţa con­siliului raional, astfel încât aici sunt create toate condiţiile pentru buna funcţionare. O clădire spaţioasă şi frumoasă cu o sală mare de concert, ai cărei pereţi au fost pictaţi iscu­sit cu ornamente extraordinare de meşteri de la Odesa acum 20 de ani, toată această mi­nunăţie este păstrată în stare destul de bună. Anual, se fac reparaţii cosmetice pentru a menţine clădirea în starea cuvenită.

„În ultimul timp, administraţia are o atitu­dine mai bună faţă de cultură. În clădire s-au executat mai multe lucrări. Avem sala noas­tră de cazane, care încălzește edificiul. Anul trecut am făcut reparaţie în sala de dansuri, anțărț– reparaţia capitală a acoperişului, până atunci, în foaier. Aveam toaleta în curte, însă recent am făcut o anexă şi grupul sanitar este în interior. Pentru anul acesta am plani­ficat reparaţia încă a unei săli. Acolo făceam discotecă, acum vrem s-o reprofilăm, ca să fie şi de dans, şi ca sală de conferinţe, pentru a putea desfăşura diverse activităţi în ea. Astfel, vom ajunge ca acest lăcaş să fie unul într-ade­văr de cultură”.

În Casa de cultură activează 12 colective. De dansuri naţionale şi de salon, de muzică folclorică şi de estradă, orchestra de instru­mente de suflat, formaţii vocale şi o trupă de teatru. O adevărată diversitate.

Biblioteci moderne

La etajul de sus al Casei de cultură este situată Biblioteca publică, una din cele mai bune din țară la capitolul achiziţie de carte. Chiar dacă specialiştii afirmă că oamenii au început să citească mai puţin, în biblioteca respectivă numărul vizitatorilor creşte pe an ce trece. Acest lucru a devenit posibil datorită proiectului Novateca. Acum trei ani, institu­ţia a participat la programul de modernizare a bibliotecilor şi a obținut posibilitatea înzes­trării cu echipamente moderne. Acum, aici funcţionează o sală de calculatoare, care se bucură de popularitate printre oamenii din partea locului.

Toate calculatoarele sunt conectate la re­ţeaua internet. Bibliotecarii, la fel ca şi în cadrul programului Novateca, sunt instruiţi să lucreze la aceste dispozitive electronice şi transmit cunoştinţele lor vizitatorilor. Sunt organizate clase speciale pentru instruirea de lucru cu calculatorul şi identificarea informa­ţiei necesare în reţeaua internet. Lucrul cel mai important însă, datorită noilor tehno­logii care au fost aduse la bibliotecă, este că numărul vizitatorilor creşte. Cei care vin aici doar pentru a se conecta la reţeaua globală, de multe ori, îşi deschid abonament şi chiar devin cititori permanenţi, după ce iau cunoş­tinţă de ofertele mari ale sălii de lectură (fon­durile bibliotecii însumează circa 50 de mii de titluri de carte). Aşa că, datorită apariţiei calculatoarelor şi a internetului, cercul ama­torilor de lectură se extinde, în special, din rândul tinerilor.

„Mulţi preferă jocurile şi este greu să te opui acestui lucru. Dar noi încercăm să le educăm dragostea pentru carte. Înainte să în­ceapă lucrul la computere, le demonstrăm şi le arătăm cărţile. Asta îşi aduce roadele sale”, spune directorul Bibliotecii publice raionale din Căuşeni, Liuba Osipov.

„În afară de internet, pentru cei mai mici vizitatori, avem jocuri instructive, care sunt distractive şi informative în acelaşi timp. Când am câştigat proiectul, ne făceam griji cine va veni la noi, toată lumea ştia să lucreze la calculator. Dar când le-am instalat, s-a do­vedit a fi că şi copiii care au calculator acasă nu cunosc lucruri elementare, ei pot doar să se joace. Am organizat cursuri speciale pen­tru copii şi, judecând după fiica mea, acest lucru s-a dovedit a fi foarte util”, susţine Ta­mara Stolearenco, bibliotecar şi formator cur-suri IT.

„În cadrul acestui proiect, circa 20 de bi­blioteci au fost înzestrate cu computere, a in­tervenit Larisei Şestakovski. Datorită sindica­telor, angajaţii bibliotecilor au condiţii bune de muncă. Dacă, acum câțiva ani, din 42 de biblioteci din raion erau încălzite doar patru, în prezent, problema respectivă este rezolvată în întregime. Pentru noi, acest lucru înseam­nă mult, dat fiind că bibliotecarii, la fel ca şi muzeografii, au rămas aceiași entuziaşti care muncesc pentru 1000-1200 de lei pe lună având o vechime de 30-40 de ani. Ei păstrea­ză tradiţiile, educă o nouă generaţie”.

Foto: vocea.md

Să revenim la tineret

Preşedintele Consiliului interramural al sindicatelor, Nicolae Sandu, este sigur că ti­neretul are nevoie de o dezvoltare armoni­oasă atât fizică, cât şi spirituală. „Nu putem evita problemele cu generaţia noastră tânără. Consiliul raional a făcut multe pentru a con­solida, de pildă, sănătatea fizică a tinerilor. Au fost finanţate echipele de fotbal şi de bas­chet care vor participa la campionatul ţării. Dar, lucru cel mai important (şi noi am scris în repetate rânduri despre asta), în fiecare sat există necesitatea stringentă de a insti­tui în cadrul primăriei, la fel ca pe vremuri, cel puţin o funcţie de responsabil de cultu­ră şi sport, care să se ocupe în exclusivitate de aceste probleme. Este foarte important acum, când tineretul este lăsat oarecum în voia sorții”.