Cu ajutorul sindicatului, angajaţii primesc salariile la timp

 

Există  păreri că activitatea întreprinderilor din gospodăria comu­nal-locativă  ar genera majorarea tarifelor pentru serviciile comu­nale, care au devenit o povară pentru buzunarele multor cetăţeni. În realitate, aceste întreprinderi au o mulţime de probleme, aflându-se într-o situaţie financiară foarte grea. Situaţia de la Întreprinderea Municipală  „Apă–Canal Bălţi” este un exemplu în acest sens. 

 

Toate întreprinderile din ramura gospo­dăriei comunal-locative  au fost transmise în proprietatea administrației publice loca­le. Poate că acest aspect are o latură poziti­vă, de a apropia autorităţile publice locale de întreprindere, de procesul  tehnologic . Totodată, există şi o latură negativă în acest sens – administraţia locală nu cunoaşte bine specificul ramurii şi, cel mai important, nu dispune de mijloace financiare pentru a in­vesti în acest domeniu.

 

„Apă-Canal Bălţi” are datorii de zeci de milioane de lei

 

Ana Selina, preşedinta Federaţiei Sindica­telor Lucrătorilor din Sfera Deservirii Sociale şi a Producerii de Mărfuri „Sindindcomser­vice”, a efectuat recent o vizită la „Apă–Ca­nal Bălţi”, unde s-a interesat de situaţia de la întreprindere şi de condiţiile de muncă ale salariaţilor. În cadrul vizitei, Victor Corco­del, directorul „Apă–Canal Bălţi”, a subli­niat: „Întreprinderea activează cu conturile blocate încă din anul 2010. În anul 2015, am avut pierderi de 23 mln. de lei, iar în primele trei luni ale anului curent – de circa 4 mln.. În prezent, „Apă–Canal Bălţi” are datorii de 53 de mln. de lei faţă de Întreprinderea de Stat „Aqua–Nord”, de la care procurăm apă potabilă. Totodată, se  înregistrează datorii de 17 mln. de lei faţă de „RED–Nord” şi de 7 mln. faţă de „RED Nord–Vest”. Datoriile re­spective au început să se acumuleze încă din anii 1996-1997, pentru că nu au fost aproba­te la timp tarifele şi pentru că tarifele pentru apă nu acopereau cheltuielile reale”.

În opinia lui Victor Corcodel, soluţia op­timă pentru redresarea situaţiei financiare de la „Apă–Canal Bălţi” ar fi majorarea ta­rifului la apă. „Ultima dată, acest tarif a fost revizuit în 2011, în timp ce tariful la energia electrică a crescut. Tariful ar trebui să fie de 23 de lei pentru un metru cub de apă, în loc de 12,82 lei, cât este în prezent. În cazul ma­jorării tarifului, vom putea achita treptat da­toriile faţă de „Aqua–Nord”, „RED–Nord” şi „RED Nord–Vest”. Doar atunci vom putea majora salariile angajaţilor”, a menţionat Victor Corcodel.

Până nu demult, la întreprindere salari­ile se achitau cu întârziere. În acelaşi timp, salariul  minim garantat nu este calculat legitim. El constituie 1100 de lei, în loc de 1900, cum prevede o hotărâre de guvern. În astfel de situaţie, comitetul sindical de la întreprindere, condus de Zoia Dubovicova, a întreprins tot ce e posibil ca să micşoreze consecinţele acestei situații extrem de grele. În fiecare lună, comitetul sindical depunea  cereri în instanţe de judecată, după ale căror hotărâri angajaţii de la „Apă–Canal Bălţi” îşi ridicau retribuţiile lunare.

Propunerea comitetului sindical ca în fi­ecare lună administraţia întreprinderii şi organizaţia sindicală să 

verse câte o mie de lei in așa-numitul „fond de sănătate”, a fost inclusă în contractul colectiv de muncă la nivel de întreprindere. Astfel, în fiecare an, câte 2-5 persoane îşi întremează sănătatea la staţiunile sanatoriale din ţară, pe banii alocați de administraţia „Apă–Canal Bălţi” şi comitetul sindical al întreprinderii. Asta pe lângă biletele de tratament distribuite de CNAS.

 

La întreprindere activează persoane care au trei facultăți 

 

Deşi este pensionar de trei ani, Tudor Postolachi continuă să lucreze la Întreprin­derea municipală „Apă–Canal Bălţi”, în ca­litate de meşter la repararea utilajului de la staţiile de pompare. Spune că munceşte mai mult pentru a-şi îndeplini datoria, pentru că salariul care i se oferă este departe de aştep­tările sale. „Ne susţine comitetul sindical, care ne oferă ajutoare materiale, precum şi bilete de tratament la sanatoriu. Sindicatul negociază ca, prin contractul  colectiv, să primim tot de ce avem nevoie”, a adăugat Tudor Postolachi.

Grigore Vulpe are 23 de ani, este originar din satul Pepeni, raionul Sângerei, şi activea­ză la „Apă–Canal Bălţi” de un an şi jumătate, în calitate de electrician. „Sper că lucrurile în ţară și la întreprindere  se vor schimba, ast­fel că vom avea şi salarii mai mari. Ca să mă descurc, am nevoie lunar de cel puţin patru mii de lei, dar câștig mult mai puţin. Graţie implicării sindicatului, salariile se achită la timp”, a subliniat Grigore Vulpe.

Ruslan Colesnic, şeful secţiei energetică al Întreprinderii municipale „Apă–Canal Bălţi”, a spus că „ar fi de dorit ca retribuţiile lunare să fie mai mari, cu atât mai mult cu cât am studiat la trei facultăţi: energetică, transport, apă şi canalizare. La întreprin­dere activează mai multe persoane care au câte două facultăţi. Un şef de secţie primeş­te 4500-5000 de lei, eu mi-aş dori cel puţin 10 mii de lei. Totodată, ne dorim aparataj şi tehnologii mai performante. Deşi întreprin­derea dispune de aparataj german, o parte a echipamentului în funcţiune este încă din anii 60-70 ai secolului trecut. În ultimii ani, am reuşit să schimbăm 14 staţii de pompare a apei, din cele peste 20 care sunt în funcţiu­ne”, a specificat Ruslan Colesnic.

Totodată, Zoia Dubovicova, liderul sindi­cal de la „Apă–Canal Bălţi”, a subliniat că secţia energetică are un şef şi un şef-adjunct foarte tineri, sunt buni specialişti, persoane foarte active, care țin la disciplină. „Dar sa­lariile nu sunt atractive, astfel că am putea pierde mai mulţi  specialişti. E nevoie de un management eficient atât din partea admi­nistraţiei publice locale, cât şi a conducerii „Apă–Canal Bălţi”. Directorul spune  că nimeni  la întreprindere  nu primește  un salariu  mai mic  de 1900 de lei. Aşa este, dar de ce  nu se vorbeşte că 1900 de lei este salariul de bază, pentru care se calculează retribuţiile lunare pentru toate profesii­le de la întreprindere. De fapt, salariul de bază s-a mărit de la 1100 până la 1900 de lei numai la categoriile de angajaţi care aveau lefuri mici. Astăzi am ajuns la o situaţie că același salariu minim îl are şi femeia de serviciu, și un contabil. Despre ce dreptate poate fi vorba?”, s-a arătat nedumerită Zoia Dubovicova.

„Dacă se măreşte salariul minim pe ţară, la întreprinderea noastră nu se măresc lefu­rile pentru toţi angajaţii, dar numai  pentru unele persoane. Există multe  probleme, care necesită nu doar implicarea conduce­rii întreprinderii, a administraţiei publice locale, dar şi a Guvernului. Noi, sindicatele, vom continua să luptăm pentru ca angaja­ţii noştri să primească salarii la timp şi ca aceste retribuţii să se majoreze. Oamenii au încredere în noi, iar datele statistice vorbesc de la sine – din 301 salariaţi ai întreprinderii, 296 sunt membrii de sindicat. Deci, suntem o putere”, a adăugat Zoia Dubovicova.

 

 

Federaţia

„Sindindcomservice”

a câştigat zece procese de judecată

 

Ana Selina, preşedinta Federaţiei „Sin­dindcomservice”, a menţionat că, potrivit articolului 111 din Codului muncii, patronii trebuie să achite plăţi suplimentare pentru activitatea în zilele de sărbătoare nelucră­toare. Acelaşi lucru prevede şi Carta Socială Europeană şi o convenţie a OIM. „Federaţia noastră a câştigat zece procese de judecată în acest sens. Unul din aceste procese a fost iniţiat de comitetul sindical de la „Apă–Ca­nal Bălţi”, a menţionat Ana Selina.

Ludmila Dănilă, preşedinta Consiliului interramural al sindicatelor din mun. Bălţi al Federaţiei „Sindindcomservice”, a subli­niat că activitatea organizaţiei sindicale de la „Apă–Canal Bălţi” este un exemplu care denotă că membrii de sindicat  s-au unit pentru a deveni o putere în faţa numeroase­lor probleme care există în activitatea  gos­podăriei comunal-locative.