
Foto: citynews.ro
Discuțiile privind stabilirea cotei unice a impozitului pe venit se desfășoară la nivelul instituțiilor guvernamentale deja de mai mulți ani. Sindicatele întotdeauna s-au pronunțat dur împotriva acestei inițiative. Însă subiectul era mereu abordat de reprezentanții diferitelor autorități de stat. Chiar și atunci când s-a instalat o anumită acalmie la subiectul respectiv, acesta oricum continua să fie discutat pe coridoarele ministerelor. În prezent, însă, totul a prins contururi reale, or introducerea cotei unice a impozitului pe venitul persoanelor fizice, precum și a unei taxe/impozit pe lux au fost stipulate de Planul de Acțiuni al Guvernului Republicii Moldova pentru anii 2015-2017. Documentul prevede că această regulă nouă urmează să intre oficial în vigoare la 1 ianuarie 2016.
Sindicatele au făcut propriile calcule vizavi de oportunitatea modificării sistemului de calculare a impozitului pe venit. Rezultatele calculelor efectuate de Maria Creminscaia, consultant principal, expert pe problemele financiare şi social-economice la Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova, au fost destul de interesante, acestea demonstrând foarte clar cât de irațională este introducerea cotei unice a impozitului pe venit.
În prezent, impozitul pe venit în Moldova este calculat în felul următor: cu 7% este impozitată suma venitului anual brut care nu trece de 29.640 de lei, iar veniturile ce depășesc suma indicată sunt impozitate cu 18 la sută.
Planul de Acțiuni al Guvernului Republicii Moldova pentru anii 2015-2017 prevede stabilirea, din 1 ianuarie 2016, a unei cote unice a impozitului pe venit atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice, dar și a unei taxe/impozit pe lux pentru persoanele cu venituri mari. Cabinetul de Miniștri intenționează să examineze chestiunea respectivă în trimestrul IV al anului 2015 înainte de discutarea proiectului de buget, or anume în baza acestei inovații vor fi făcute calculele articolelor bugetului de stat.
Mărimea cotei unice de impozitare nu a fost făcută publică, de altfel, la fel ca și motivele pentru care autoritățile insistă asupra introducerii acesteia. Însă practica altor state arată că autoritățile de obicei recurg la astfel de acțiuni pentru a spori încasările la bugetul de stat și pentru a combate economia informală. Bunăoară, în România este aplicată o cotă unică a impozitului pe venit în valoare de 16 la sută, iar în Rusia aceasta constituie 13 la sută. Însă, după cum se știe, să zicem, în Federația Rusă, deja de mai mult timp este discutată intens necesitatea de a modifica sistemul de impozitare înlocuind impozitul unic prin câteva cote care să fie calculate în funcție de venitul anual. Apropo, motivul principal pentru care rușii au început să mediteze la modul serios asupra modificării sistemului actual de calculare a impozitului pe venit îl constituie tocmai fenomenul tot mai amplu de achitare a salariilor „în plic”. Altfel spus, introducerea unei cote unice nu a fost eficientă în încercarea autorităților ruse de a combate plățile informale, ci dimpotrivă, a acutizat problema și mai mult.
Propunerea sindicatelor
Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova a propus încă în anul trecut eficientizarea sistemului de calculare a impozitului pe venit din țara noastră prin majorarea cotelor procentuale.
Dacă venitul total nu depăşeşte 45 de mii de lei, să-i permită lucrătorului să achite impozite la cota minimă de 7%, dacă venitul anual variază între 45 de mii și 240 de mii de lei, acesta să fie impozitat cu 17%, iar dacă venitul depăşeşte 240 de mii de lei, impozitul să fie calculat în baza cotei de 25%. În opinia sindicatelor, pe de o parte, acest lucru va permite să se completeze suficient bugetul statului, iar pe de alta – să reducă povara fiscală a persoanelor cu venituri mici.
Calcule exacte
Pentru a le demonstra cât mai clar autorilor inovaţiei de implementare a cotei unice a impozitului de venit, oportunitatea acestui pas, Maria Creminscaia a făcut calculele impozitului pe venit pornind de la două variante ale cotei unice – de 13% și 15%. Şi iată rezultatele.
Iniţial, consultantul principal a prezentat datele oferite de Biroul Naţional de Statistică pentru anul trecut. S-a constatat că salariul majorităţii angajaţilor de la noi variază între 900 şi cinci mii de lei. Astfel, peste 54,5 mii de persoane ridică un salariu de 900-1600 de lei, peste 70,5 mii de persoane au un venit salarial de 2000 de lei, peste 90 de mii de angajaţi – 3000 de lei, circa 75 de mii de persoane – 4000 de lei, peste 60 de mii de persoane – 5000 de lei, pe când un venit lunar de 6000 de lei au doar puţin peste 38 de mii de persoane.
Maria Creminscaia a mai calculat cine, luând în consideraţie salariul lunar şi scutirea personală la nivelul minimului de existenţă din anul curent de 1750 de lei, şi cât va vărsa sau nu va vărsa în bugetul ţării. Dacă facem un rezumat al acestor calcule, majoritatea cetăţenilor ţării noastre, care au salarii medii, vor trebui să achite un impozit mai mare decât acum, pe când povara fiscală a celor care primesc un salariu mizer şi a persoanele cu un venit foarte înalt, invers, se va reduce simţitor. Mai mult, bugetul ţării va avea de suferit odată cu implementarea acestor inovaţii fiscale.
Dacă pornim de la cota impozitului de 13%, atunci presiunea fiscală asupra a 74 de mii de persoane, care au un salariu de 4000 de lei, va creşte cu 7,7%, în comparaţie cu situaţia actuală, iar acumulările bugetare se vor majora cu puţin peste 15 mln. lei.
Totodată, 216 mii de persoane fizice cu venituri de la 900 la 3000 de lei vor beneficia de 40% – 95% reduceri ale poverii fiscale, lucru care va aduce bugetului ţării pierderi de 94,1 mln. lei, în cazul celor 161 de mii de persoane cu salarii medii de peste 5000 de lei prejudiciul adus vistieriei ţării va constitui 259,5 mln. de lei.
În cazul cotei impozitului de 15%, presiunea fiscală asupra a 224 de mii de salariaţi cu salariul de la 3000 la 5000 de lei va creşte de la 7% la 24,4%, aducând venituri suplimentare în buget de 79,3 mln. de lei. Totodată, 125 de mii de persoane vor vărsa în buget cu aproape 95 mln. de lei mai puţin decât în prezent, iar circa 64 de mii de angajaţi cu salariul lunar între 7000 și 40.000 de lei vor achita în buget cu peste 90 mln. de lei mai puţin.
Iată acestea sunt calculele. Şi, dacă e să ne gândim mai bine, apare o întrebare retorică: pe cât de necesară este schimbarea formulei de calculare a impozitului pe venit şi implementarea cotei unice?