În timp ce Guvernul se laudă cu scăderea numărului de controale de stat în sfera activităţii de întreprinzător, reprezentanţii sindicatelor manifestă îngrijorare faţă de situaţia legată de monitorizarea nivelului de respectare a normelor de securitate şi sănătate la locul de muncă.
Reprezentanţii lucrătorilor sunt convinşi că de acum încolo va fi şi mai greu ca lucrătorilor din ţara noastră să le fie asigurat dreptul lor constituţional la protecţia muncii, inclusiv la asistenţa socială.
Astfel, conform Direcţiei comunicare şi protocol a Guvernului, în primul trimestru din acest an, au fost efectuate aproape 15 mii de controale, dintre care aproximativ 8000 planificate. Aceşti indicatori sunt cu 12 la sută mai mici decât în aceeași perioadă din anul precedent și cu 40 la sută – din 2014.
Din perspectiva celor de la Guvern, aceasta denotă o planificare mai bună a inspecțiilor din partea instituțiilor de control și un progres în aplicarea metodologiilor de planificare a controalelor în baza analizei criteriilor de risc.
Controlori active
Analiza datelor pe fiecare instituţie de control în parte arată că, în primul trimestru, cele mai multe verificări au fost efectuate de angajaţii Agenției Naționale Siguranța Alimentelor (ANSA) şi ai Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice (SSSP). Printre cei mai activi controlori ar fi fost şi cei de la Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale (SPCSE), Compania Națională de Asigurări Sociale (CNAS), dar şi Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM).
În aceeaşi perioadă a fost atestată şi o creștere de la 17 la sută în 2015 şi 28 la sută în 2016 până la
47 la sută în 2017 a procentului legat de înregistrarea datelor în sistemul informațional Registrul de stat al controalelor, ne dau asigurări reprezentanţii Guvernului.
De cealaltă parte, sindicatele afirmă că, deşi indicatorii legaţi de accidentarea salariaţilor la locul de muncă nu au înregistrat schimbări bruşte, acest lucru s-ar putea datora perioadei de trecere de la un regim al controalelor la altul.
Astfel, este bine ştiut faptul că agenţii economici sunt mereu tentaţi să tăinuiască informaţiile legate de aceste incidente, din moment ce legislaţia în vigoare pune pe umerii lor achitarea unui şir de plăţi compensatorii în cazul nenorocirilor de acest gen, şi nu pe seama bugetului asigurărilor sociale de stat, aşa cum se practică în statele europene.
Transfer de atribuţii
Mai mult ca atât, sindicatele au tras un semnal de alarmă şi în legătură cu faptul că, după intrarea în vigoare, pe 28 aprilie 2017, a unei noi legi, prin care Inspectoratului de Stat al Muncii i-au fost retrase atribuţiile de control în materie de securitate şi sănătate la locul de muncă, atribuţiile în cauză nu fuseseră transferate nici altor structuri de stat.
Această situaţie a creat probleme legate de cercetarea accidentelor de muncă. Or, activitatea în cauză este parte componentă a funcţiilor legate de securitatea şi sănătatea în muncă.
De menţionat că, în prezent, funcţia de cercetare a accidentelor de muncă a fost atribuită unui număr de 10 structuri de stat. Acestea urmează să informeze Inspectoratul de Stat al Muncii doar despre incidentele care, în urma cercetării, vor fi calificate drept accidente de muncă.
Inspectorii
de muncă ar putea
avea noi drepturi
în efectuarea controalelor
Sindicatele au solicitat de mai multă vreme Guvernului să aducă legislaţia naţională în concordanţă cu prevederile Convenţiei privind inspecţia muncii în industrie şi comerţ a Organizaţiei Internaţionale a Muncii la care ţara noastră este parte. Prevederea în cauză se referă, în special, la autorizarea inspectorilor de muncă să pătrundă liber, fără înştiinţare prealabilă, la orice oră de zi sau noapte, în orice întreprindere supusă inspecţiei.
Recent, la Guvern s-a discutat despre necesitatea ca Legea securităţii şi sănătăţii în muncă să fie modificată şi completată, inclusiv cu o prevedere în acest sens.
