Foto: 2buhgalter.com
| Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în ajutorul cititorului nostru care caută răspunsuri la întrebări de ordin juridic. Continuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprinderi, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze. | |
| La întrebările primite la redacţie va răspunde şeful Departamentului juridic al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, Ion PREGUZA. | |
 |
Linia fierbinte la tel. 022-23-76-39 |
| Luni şi joi de la 14.00-16.00. | |
Contractele de ucenicie, pentru persoane fără pregătire profesională
|
|
Până la ce vârstă poate fi încheiat contractul de ucenicie şi ce fel de document este acesta?
Vladimir Grosu, Bălţi |
Angajatorul are dreptul să încheie un contract de ucenicie cu o persoană în vârstă de până la 30 de ani care este în căutarea unui loc de muncă şi nu are o calificare profesională. Contractul de ucenicie, încheiat în formă scrisă, este un act de drept civil, reglementat de Codul civil şi de alte acte normative ce conţin norme ale dreptului civil (art. 216 alin. (2) din Codul muncii).
Consecințele pentru disponibilizarea nelegitimă a salariatului
|
|
Consider că am fost concediat ilegal şi mă interesează ce răspundere poartă angajatorul în asemenea caz.
Vasile Bâtcă, Nisporeni |
Potrivit art. 90, alin. (1) din Codul muncii, în cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului disponibilizat nelegitim din serviciu, angajatorul este obligat să repare prejudiciul cauzat acestuia care constă în: plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absenţă forţată de la muncă într-o mărime nu mai mică decât salariul mediu al salariatului pentru această perioadă; compensarea cheltuielilor suplimentare legate de contestarea concedierii (consultarea specialiştilor, cheltuielile de judecată etc.); compensarea prejudiciului moral cauzat salariatului.
Conform art. 90, alin. (4) din Codul muncii, în locul restabilirii la serviciu, părţile pot încheia o tranzacţie de împăcare, iar în caz de litigiu – instanţa de judecată poate încasa de la angajator, cu acordul salariatului, în beneficiul acestuia, o compensaţie suplimentară la sumele indicate la alin.(2) în mărime de cel puţin trei salarii medii lunare ale salariatului.
Cine poate face parte din organele de conducere sindicale
|
|
Ar putea oare juristul de la unitate să fie în acelaşi timp şi preşedinte al comitetului sindical?
Vera Patraşcu, Chişinău |
Juristul de la unitate, având calitatea de salariat, beneficiază de aceleaşi drepturi ca oricare alt angajat, inclusiv de cel de a fi membru de sindicat, de a fi ales în organele sindicale de conducere, precum şi de a întemeia un sindicat. Art. 7 din Legea sindicatelor stabileşte că cetăţenii Republicii Moldova, precum şi cei străini sau apatrizii care se află legal pe teritoriul ţării sunt în drept, la propria alegere, să întemeieze şi să se înscrie în sindicate, în conformitate cu statutele acestora. Or, apartenenţa la sindicat nu implică nici un fel de restricţii ale drepturilor şi libertăţilor omului, garantate de Constituţie şi de alte legi, de actele internaţionale la care Republica Moldova este parte. Mai mult decât atât, legea interzice să fie condiţionată angajarea la lucru, avansarea în serviciu, precum şi concedierea persoanei de apartenenţa la un anumit sindicat, de înscrierea în sindicat sau ieşirea din acesta. Anumite particularităţi ale reglementării raporturilor ce ţin de apartenenţa la sindicat, de exemplu, pentru conducătorii de unităţi (angajatori) şi alţii, precum şi modul în care se dobândeşte şi încetează calitatea de membru al sindicatului, pot fi stabilite prin statutul sindicatului, care este în drept să-l elaboreze de sine stătător.
