Constructorii de maşini şi-au ales preşedintele de sindicat

Foto: vocea.md

Federaţia Sindicatelor din Industria Constructoare de Maşini şi Aparate şi Învăţământul Profesional de Profil „SindRăutMaș” şi-a desfăşurat cel de-al II-lea Congres. În cadrul acestuia, în funcţia de preşedinte al federaţi­ei, cu vot unanim, a fost ales Iurie Pleşco, iar în cea de vicepreşedinte pe baze obștești – Efim Bajureanu, care în prezent este preşedinte al comitetului sindical la SA „Moldovahidromaş”. La for au mai fost aleşi membrii Consiliului Federaţiei şi cei ai Comisiei de cenzori.

Federaţia Sindicatelor din In­dustria Constructoare de Maşini şi Aparate şi Învăţământul Profesio­nal de Profil „SindRăutMaș” a fost înfiinţată în urma comasării a trei sindicate din ramură: Sindicatul Lucrătorilor Industriei Construc­toare de Radioelectronică „Răut”, Consiliul Republican al preşedin­ţilor Sindicatului Constructorilor de Maşini şi Sindicatul Ramurilor Pelucrătoare de Metal „Metal”.

Mai multe probleme, asupra cărora au atenţionat toţi cei care au luat cuvântul în cadrul congre­sului, au fost punctate chiar de la bun început în raportul preşedinte­lui federaţiei, Iurie Pleşco. Potrivit acestuia, în ultimii cinci ani, între­prinderile şi organizaţiile din in­dustria constructoare de maşini şi aparate au activat în condiţiile cri­zei financiar-economice, absenței unei politici naţionale eficiente de susţinere a industriei constructoa­re de maşini şi aparate, lipsei, la majoritatea întreprinderilor, a sur­selor necesare şi a oportunităţilor de contractare a creditelor accesi­bile.

Una din problemele ramurii industriale constă în reducerea numărului întreprinderilorşi lucrătorilor

„Drept urmare, a scăzut volumul de producţie, a fost aplicat un regim redus de muncă şi operate reduceri de personal, s-a micşorat salariul, au falimentat întreprinderi”, a menţionat Iurie Pleşco în raportul său. În perioada anilor 2010-2015, majoritatea întreprinderilor Fede­raţiei „SindRăutMaş” au realizat cu greu indicii planificaţi pentru a supravieţui şi a rămâne pe linia de plutire”.

În aceşti cinci ani, 13 întreprin­deri şi-au încetat sau suspendat activitatea de producţie. Numărul lucrătorilor (în structurile care fac parte din Federaţia „SindRăut­Maş”) s-a redus cu peste trei mii de persoane şi acum constituie 5310 muncitori. „Este o pierdere enormă pentru federația noastră şi acest proces nu poate fi dirijat de sindicate”, spune Pleșco. Factorii economici ce provoacă micșorarea numărului de lucrători sunt supli­mentaţi de îmbătrânirea naturală a lucrătorilor din ramură, de di­minuarea prestigiului profesiilor muncitoreşti şi nivelul redus al salariilor la întreprinderi. O ana­liza a ultimilor 20 de ani scoate la iveală tendinţa stabilă de reducere a numărului de întreprinderi şi de lucrători. Dacă, în 1995, în ramura şi organizaţiile noastre activau pes­te 120 de mii de angajați, acum ei sunt de zeci de ori mai puţini”.

Învăţământul profesional

Potrivit lui Iurie Pleşko, într-o situaţie mai avantajoasă s-au aflat organizaţiile din sistemul învăţă­mântului profesional, standardiza­re şi metrologie, însă şi acestea au fost afectate de situaţia nefavora­bilă din economie în general şi din industrie în special.

„În urma reorganizării şi aşa-numitei optimizări, din sistemul de standardizare şi metrologie au fost disponibilizați foarte mulţi specialişti, a subliniat acesta. A fost optimizat Centrul de standardizate şi metrologie din municipiul Bălţi şi din oraşul Ceadâr-Lunga. În le­gătură cu diapazonul prea larg al problemelor ce trebuie examina­te, propun Consiliului nou ales să desfăşoare în cel mai apropiat timp Conferinţa sindicală generală lărgi­tă a lucrătorilor din sistemul de în­văţământ profesional de profil, cu invitarea tuturor reprezentanţilor interesaţi  pentru a pune în discuţie problemele acute şi a lua deciziile corespunzătoare”.

În pofida dificultăților economi­ce și financiare, salariile la între­prinderile unde există organizații sindicale s-au majorat continuu, valoarea medie a retribuției a spo­rit în ultimii 5 ani cu 53 la sută. Ast­fel, în 2014, salariul mediu a con­stituit 3,8 mii de lei în domeniul construcției de mașini și aparate, 5,8 mii de lei în domeniul metrolo­giei și 3,9 mii de lei în instituțiile de învățământ profesional tehnic.

„S-au redus esențial restanțele salariale, a declarat Iurie Pleșco. Oricum, trebuie să recunoaștem că de la o întreprindere la alta se ates­tă un decalaj important la capitolul salariu mediu (de la 2,5 mii de lei la 10,5 mii de lei și mai mult). Cu regret, sunt și membri de sindicat care beneficiază de o retribuție mai mică decât cea pe care angajatorul este obligat să o achite lunar anga­jatului. E vorba despre salariații cu un program săptămânal redus și cu un fond salarial redus”.

Liderul sindical a mai remarcat că în cadrul federației deja au fost aprobate și sunt puse în aplicare 24 de contracte colective de muncă la nivel de unitate, care vizează 95,6% dintre membrii de sindicate. „Nu au fost încheiate contracte colective de muncă în special la unitățile cu puțini salariați și în unele instituții de învățământ. Ei însă afirmă că se bazează pe convențiile naționale și că aceste acte le convin”, a explicat Iurie Pleșco.

Relații internaționale

Unii dintre vorbitori au evocat problema stringentă ce ține de sis­temul de repartizare a biletelor de tratament balneosanatorial și a ce­lor pentru odihna copiilor la tabe­rele de vară.

Antonina Berioza, delegată de la Bălți, este de părerea că s-a înrăutățit calitatea serviciilor pre­state copiilor în unele tabere de în­tremare. La fel, ea a mai remarcat că bazele de odihnă pentru copii, mari odinioară, se distrug. Iată de ce, consideră Antonina Berioza, sindicatele ar trebui să se implice activ la stabilirea principiului de finanțare, ca mijloacele pentru re­abilitarea taberelor de odihnă pen­tru copii să fie cheltuite judicios. De asemenea, vorbitoarea a mai propus să fie valorificate relațiile de prietenie cu sindicatele din alte țări, oferindu-le astfel copiilor oca­zia de a se odihni și peste hotare în baza biletelor eliberate de sindica­tele noastre. În opinia Antoninei Berioza, acest lucru, la fel, va con­solida prestigiul mișcării sindicale din țară.

La congres a fost prezent și un oaspete – președintele Sindicatului Angajaților din Industria Construc­toare de Mașini din Rusia, Nikolai Șatohin, care este și președintele Asociației Sindicale Internaționale a Metalurgiștilor. Acum 5 ani, acesta a participat la Congresul de constituire al Federației „SindRăut Maş”. Potrivit lui Nikolai Șatohin, toate țările se confruntă cu proble­me similare – reducerea numărului de locuri de muncă, nivelul redus de remunerare, restanțe salariale, tentative ale angajatorilor de a-și soluționa problemele pe seama angajaților.

Totodată, vorbitorul și-a ex­primat certitudinea că sindicate­le își vor continua activitatea, se vor axa, în primul rând, pe pro-tecția membrilor de sindicat și a tuturor angajaților, indiferent de condiții, vor depune eforturi pen­tru a atinge standardele de muncă decentă.

În cadrul congresului s-au dat citire telegramelor de felicitare din partea sindicatelor angajaților din industria constructoare de mașini din Belarus și Ucraina, din partea Federației Internaționale Eurasia­tice a Metalurgiştilor, a Sindicatu­lui Global „IndustriALL”.

Oleg Budza, președintele Confe-derației Naționale a Sindicatelor din Moldova, a menționat că, în condițiile actuale dificile, sindica­tele, mai mult ca oricând, au nevoie să-și intensifice influența, consoli­dându-se de dragul unui obiectiv comun.

„Ne-am putea pomeni față în față cu problemele noastre, iată de ce este nevoie să ne strângem rân­durile. E un mare avantaj că v-ați unit și consolidat, a remarcat Oleg Budza în adresarea sa către mem­brii federației. Oricum, aveți nevo­ie și de o asociație a angajatorilor cu care ați putea negocia”. Acesta a mai atras atenția asupra faptului cât de importantă este industria pentru Moldova. „O țară nu poa­te supraviețui orientându-se doar spre sectorul agricol. Nu putem uita de ramura industrială, care este capabilă să ne salveze. Trebuie să fim uniți, trebuie să avem încre­dere că vom rezista”, a mai notat Oleg Budza.