Concediul neplătit nu poate afecta durata concediului plătit. Sindicatele și creația legislativă: drepturi și oportunități

Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în aju­torul cititorului nostru care caută răspun­suri la întrebări de ordin juridic. Conti­nuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprin­deri, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze. Linia fierbinte la tel.: 0 800 800 20 (luni şi joi de la 14.00-16.00).

 

Ion PREGUZA

expert

în Departamentul juridic al CNSM

 

 

Concediul neplătit nu poate afecta durata concediului plătit

 

Lucrez într-o companie de mai puțin de un an. În primele șase luni de lucru, am folosit un concediu neplătit. Acum vreau să-mi iau concediul plătit, însă din cauza că am folosit mai mult de 14 zile concediu neplătit, mi s-a spus că o să-mi fie redus concediul plătit. Rog sa-mi spuneți dacă acorda­rea concediului neplătit poate afecta durata concediului de odihnă anual plătit?

Veronica Bulat, Cimișlia

 

Concediul de odihnă anual plătit pentru primul an de muncă, potrivit alin. (1) al art.115 din Codul muncii, se acordă salariaților după expirarea a 6 luni de muncă la unitatea respectivă. Acest drept al salariaților este prevăzut și de art. 5 din Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr.132 cu privire la concediile anuale remu­nerate, prevederile căreia au un caracter obligatoriu, ca urmare a ratificării ei de Republica Moldova la 26 septembrie 1997.

Concediul de odihnă anual plătit (pentru primul an de muncă, acordat salariaților după expirarea a 6 luni de muncă) se acordă salariaților pentru un an integral de muncă, calculat din ziua anga­jării în unitatea dată, cu respectarea prevederilor art.114 din Codul muncii. Astfel, acest concediu se consideră acordat cu avans (ur­mând a fi recuperat în perioada rămasă până la împlinirea anului de lucru).

Planificarea acordării sau folosirea anterioară a concediului de odihnă anual plătit, inclusiv pentru primul an de muncă (după expirarea a 6 luni de muncă la unitatea respectivă) nu interzice și nu poate servi drept temei legal pentru neacordarea concediului neplătit. Și viceversa, acordarea concediului neplătit (la solicitarea salariatului) nu poate servi ca temei legal pentru neacordarea con­cediului de odihnă anual plătit, inclusiv pentru primul an de muncă, după expirarea a 6 luni de activitate neîntreruptă la unitatea respec­tivă. De asemenea, nu se permite reducerea concediului de odihnă anual plătit cu numărul de zile folosite ale concediului neplătit. Or, acordarea concediului neplătit nu poate afecta durata sau numărul de zile ale concediului de odihnă anual plătit.

 

Sindicatele și creația legislativă: drepturi și oportunități

 

Ce spune legea despre drepturile sindicatelor la elaborarea proiectelor de acte juridice?

Boris Florea, Florești

 

Dreptul de participare la elaborarea proiectelor de acte juridice constituie unul dintre drepturile de bază ale sindicatelor. Cadrul le­gal cu privire la realizarea acestui drept al sindicatelor îl constituie, în special, prevederile art. 14 din Legea sindicatelor.

Potrivit acestui cadru legal, sindicatele sunt în drept să participe la elaborarea proiectelor de legi şi de alte acte normative în dome­niul remunerării muncii, asigurării sociale, formării preţurilor, ocroti­rii sănătăţii, egalităţii de şanse şi de tratament între bărbaţi şi femei şi în alte domenii ce ţin de muncă şi dezvoltarea social-economică. În autorităţile publice, sindicatul îşi realizează acest drept prin orga­nele sale de nivelul respectiv.

Autorităţile publice urmează să trimită proiectele de acte juridice organelor sindicale respective, solicitând, în termen de cel mult 30 de zile, avizele sau propunerile acestora. Neprezentarea avizelor sau a propunerilor în termenul indicat se consideră refuz al sindicatului de a-şi exercita dreptul la exprimarea opiniei.

Sindicatele sunt în drept să participe la examinarea de către auto­rităţile publice a avizelor şi propunerilor lor. În cazul respingerii sau acceptării parţiale a propunerilor sindicatului, autoritatea respecti­vă îl informează în scris despre aceasta, argumentându-şi poziţia. Sindicatele de asemenea sunt în drept să-şi exprime public, în mij­loacele de informare în masă, poziţia asupra proiectelor de acte nor­mative indicate în propunerile sau avizele pe care le elaborează.