Ion PREGUZA
expert
în Departamentul juridic al CNSM
Concediul de odihnă acordat în avans
Am solicitat angajatorului acordarea concediului anual pentru perioada de muncă decembrie 2018 – decembrie 2019 în iunie curent, însă mi s-a refuzat pe motiv că acest concediu nu poate fi acordat în avans, adică mai degrabă decât decembrie 2019. Doresc să aflu ce spune legea în acest caz?
Raisa ODAGIU, Taraclia
În cazul dumneavoastră, urmează de menționat următoarele. Concediul de odihnă pentru primul an de muncă, potrivit art. 115, alin. (1) din Codul muncii, este acordat salariaților după expirarea a şase luni de muncă la unitatea respectivă. Însă, în asemenea caz, concediul i se acordă salariatului pentru un an integral de muncă la aceeaşi unitate. Această dispoziție legală constituie o garanție juridică pentru salariați. Totodată, conform art. 115 din Codul muncii, concediul de odihnă pentru primul an de muncă poate fi acordat salariatului şi înainte de expirarea a şase luni de muncă la unitate. Mai mult decât atât, concediul de odihnă anual pentru următorii ani de muncă poate fi acordat salariatului, în baza unei cereri scrise, în orice timp al anului, conform programării stabilite. Programarea concediilor de odihnă anuale este obligatorie atât pentru angajator, cât şi pentru salariat.
La programarea concediilor de odihnă anuale se ține cont atât de dorința salariaților, cât şi de necesitatea asigurării bunei funcționări a unității. Or, legislația nu interzice acordarea concediului anual pentru anul de lucru incomplet sau acordarea acestuia în avans (urmând a fi recuperat în perioada rămasă până la împlinirea anului de lucru). Salariatul trebuie să fie prevenit, în formă scrisă, despre data începerii concediului, conform programării, cu cel puţin două săptămâni înainte.
Protest faţă de concedierea conducătorului
Poate oare sindicatul să organizeze acțiuni de protest în scopul neadmiterii concedierii conducătorului unității?
Simion Abașchin, Bălți
În cazul concedierii conducătorului unității, sindicatul sau mai bine spus colectivul unității poate să-și exprime doar opinia asupra acestui fapt juridic. Organul de competența căruia ține concedierea conducătorului unității nu este obligat să solicite opinia sindicatului sau a colectivului în acest sens, dar ar putea, după caz, să țină cont de opinia sau propunerile acestuia la luarea deciziei. Acțiunile de protest organizate și desfășurate de sindicate în scopul neadmiterii concedierii conducătorului unității ar putea fi calificate ilegale.
Scopul acțiunilor de protest al sindicatelor trebuie să pornească de la menirea lor constituțională, adică de a contribui la apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale salariaţilor (art. 42 din Constituție).
În această ordine de idei, art. 22 din Legea sindicatelor dispune că, în scopul apărării drepturilor membrilor de sindicat şi drepturilor sindicatelor, protejării de samavolnicia patronilor, influenţării asupra autorităţilor publice în vederea promovării unei politici social-economice ce ar corespunde intereselor lucrătorilor, organul sindical, de sine stătător sau la decizia membrilor sindicatului, organizează şi desfăşoară, în modul stabilit de lege, întruniri: mitinguri, demonstraţii, manifestaţii, procesiuni, marşuri, pichetări, greve şi alte acţiuni, folosindu-le drept formă de luptă pentru ameliorarea condiţiilor de muncă, majorarea salariului, reducerea şomajului, întărirea solidarităţii lucrătorilor în lupta pentru drepturile şi interesele lor profesionale, economice, de muncă şi sociale.
Același articol din Legea sindicatelor stabilește că, in scopul apărării drepturilor şi intereselor profesionale, economice, de muncă şi sociale ale membrilor lor, sindicatele folosesc şi alte forme de acţiuni care nu contravin legislaţiei.
