22 iulie 2024
Chisinau
Cetăţeanul şi legea

Concedii suplimentare plătite: cui și cât i se cuvine

Loading
Cetăţeanul şi legea Concedii suplimentare plătite: cui și cât i se cuvine
Concedii suplimentare plătite: cui și cât i se cuvine
carteadelaora5.ro

Într-un articol anterior v-ați oferit la concediile anuale plă­tite. Vă rog să vă pronunțați pe marginea concediilor suplimen­tare plătite. Prin care hotărâre de Guvern este aprobat Nomen­clatorul de acordare a concediilor suplimentare? Totodată, să vă expuneți poziția și pe marginea concediilor suplimentare stipu­late în Convenția colectivă (nivel național) nr. 2/2004.

Alexei Ivanov, Chișinău

Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în aju­torul cititorului nostru care caută răspun­suri la întrebări de ordin juridic. Conti­nuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprin­deri, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze. Linia fierbinte la tel.: 0 800 800 20 (luni şi joi de la 14.00-16.00).

 

Ion PREGUZA

expert

în Departamentul juridic al CNSM

 

Potrivit articolului 121 din Co­dul muncii al Republicii Moldova, unele categorii de angajați au drep­tul și la concedii de odihnă anuale suplimentare.

Astfel, beneficiază de un con­cediu de odihnă anual suplimentar plătit cu durata de cel puțin patru zile calendaristice:

  • salariații care lucrează în condiții vătămătoare;
  • persoanele cu dizabilități de vedere severe;
  • tinerii în vârstă de până la 18 ani.

De asemenea, unuia dintre părinții care au doi şi mai mulți copii în vârstă de până la 14 ani (sau un copil cu dizabilități).

În convențiile colective, în con­tractele colective sau în cele indivi­duale de muncă pot fi prevăzute şi alte categorii de salariați cărora li se acordă concedii de odihnă anuale suplimentare plătite, precum şi alte durate (mai mari) ale concediilor decât cele specificate.

Codul muncii mai precizează că durata specifică a concediului anual suplimentar plătit pentru salariații care lucrează în condiții vătămă­toare este stabilită prin contractul colectiv de muncă în baza nomen­clatorului respectiv aprobat de Gu­vern.

Cu părere de rău, o hotărâre de Guvern în acest sens nu a fost aprobată până la momentul actual. Prin Hotărârea Guvernului nr. 1223/ 2004, a fost aprobat Nomenclatorul profesiilor și al funcțiilor cu condiții de muncă vătămătoare, activitatea cărora acordă dreptul la concediu de odihnă anual suplimentar plătit şi durata zilei de muncă redusă a personalului medico-sanitar.

Partenerii sociali (Guvernul, Pa­tronatele și Sindicatele) au negociat și au stabilit, în  Convenția colectivă (nivel național) nr. 2/2004 „Timpul de muncă și timpul de odihnă”, prevederea că, până la aprobarea de către Guvern a Listelor lucrări­lor și locurilor de muncă cu condiții vătămătoare, durata concediului anual suplimentar plătit pentru salariații care lucrează în condiții nefavorabile se va stabili în mo­dul prevăzut de Hotărârea Guver­nului nr. 573/1994, în baza „Listei unităților de producție, secțiilor, profesiilor şi funcțiilor cu condiții de muncă vătămătoare, activitatea cărora oferă dreptul la concediu su­plimentar şi la durata redusă a zilei de muncă” (din timpul sovietic), cu transformarea duratelor respective din zile lucrătoare în zile calenda­ristice (art. 10). Sub incidența pre­zentei Convenții cad toate unitățile, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică.

Conform art. 9 din Convenția re­spectivă, personalului de conduce­re și de specialitate a cărui muncă implică eforturi psiho-emoționale sporite i se poate acorda un con­cediu suplimentar plătit cu durata de până la șapte zile calendaristice. Condițiile de acordare a concediu­lui suplimentar se stabilesc în con­tractul colectiv sau individual de muncă.

Totodată, conform art. 11, sa-lariații, la prezentarea actelor re­spective, beneficiază de concediu suplimentar plătit pe motive fami­liale, exprimat în zile lucrătoare, în următoarele cazuri:

  • căsătoria salariatului – trei zile;
  • căsătoria copilului salariatului – o zi;
  • nașterea ori înfierea copilului – o zi;
  • decesul părinților, socrilor, soțului/soției, copilului – trei zile;
  • decesul fratelui/surorii, buni­cului/bunicii – o zi;
  • părinților care au copil în cla­sele I și II – o zi la începutul anu­lui școlar și o zi la sfârșitul anului școlar;
  • încorporarea în rândurile Ar­matei Naționale a unui membru al familiei – o zi.

Concediul menționat se acordă strict în timpul survenirii evenimen­tului și nu poate fi transferat în altă perioadă.

De asemenea, prin Convenția re­spectivă, tatăl copilului nou-născut beneficiază de dreptul la un conce­diu paternal cu o durată de trei zile calendaristice, cu menținerea sala­riului mediu.

În convențiile colective (nivel de ramură), în contractele colective sau în cele individuale de muncă pot fi prevăzute şi alte categorii de salariați cărora li se acordă conce­dii de odihnă anuale suplimentare plătite, precum şi alte durate (mai mari) ale acestor concedii, în funcție de sursele financiare disponibile.

E de menționat că Capitolul III din Codul muncii reglementează separat acordarea concediilor su­plimentare salariaților care îmbină munca cu studiile în instituțiile de învățământ superior şi mediu de specialitate.

Conform Regulamentului cu pri­vire la acordarea unor garanții şi compensații salariaților care îmbină munca cu studiile (Hotărârea Gu­vernului nr. 435/2007), salariaților trimiși de către angajator la progra­me de studii autorizate provizoriu sau acreditate în condițiile legii în cadrul învățământului profesio­nal tehnic, superior de licență sau superior de master cu frecvență redusă li se stabilește durata re­dusă a timpului de muncă, li se acordă concedii suplimentare, cu menținerea integrală sau parțială a salariului mediu.

Astfel,

Salariaților care îşi fac studiile în instituțiile de învățământ supe­rior (ciclul I – de licență și ciclul II – de master) li se acordă concedii suplimentare plătite (păstrându-li-se 75% din salariul mediu la locul de muncă de bază):

  1. pentru sesiunea de reper, exe­cutarea lucrărilor de laborator şi susţinerea colocviilor şi a examene­lor – până la 30 de zile calendaris­tice anual;
  2. în perioada susţinerii exame­nelor de licenţă sau examenelor de absolvire – până la 30 de zile calen­daristice;
  3. pentru elaborarea şi susţine­rea proiectului (tezei) de licenţă, tezei de master sau a lucrării (pro­iectului) de diplomă – până la 90 de zile calendaristice.

Salariații care îmbină munca cu studiile în instituțiile de învă-țământ profesional tehnic bene­ficiază anual de un concediu su­plimentar, cu o durată de până la 35 de zile calendaristice, pentru a se pregăti şi a susține colocviile şi examenele, păstrându-li-se 75% din salariul mediu la locul de mun­că de bază.

În perioada susținerii exame­nelor de absolvire, salariații care îşi fac studiile în instituțiile liceale cu frecvență redusă beneficiază de un concediu suplimentar, cu o dura­tă de până la 30 de zile calendaris­tice, cu păstrarea a 75% din salariul mediu la locul de muncă de bază.

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
slot thailand