Concedierea ilegală și despăgubirea pentru perioada de absență forțată

Mă aflu într-un proces de judecată, ca urmare a concedierii mele ilegale. Consider că dreptatea îmi aparține și voi fi re­stabilit la locul de muncă cu plata cuvenită pentru perioada de absență forțată. Cât privește mărimea acestei plăți care, actualmente, este plafonată, am auzit despre sesizarea Curții Constituționale și hotărârea acesteia, prin care une­le reglementări ale  Codului muncii, în consecință, au fost declarate neconstituționale. Vă rog să ne spuneți despre aceste reglementări legale prin prisma Hotărârii respective a Curții Constituționale.

Valentin Munteanu, Chișinău

Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în aju­torul cititorului nostru care caută răspun­suri la întrebări de ordin juridic. Conti­nuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprin­deri, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze. Linia fierbinte la tel.: 0 800 800 20 (luni şi joi de la 14.00-16.00).

 

Ion PREGUZA

expert

în Departamentul juridic al CNSM

 

Reglementările legale cu privire la plata despăgubirii pentru perioa­da de absență  forțată de la muncă sunt stabilite prin art. 90 din Codul muncii. Dispoziția alin. (1) al acestui articol dispune că, „în cazul restabi­lirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, angajatorul este obligat să repare prejudiciul cauzat acestuia”.

Una dintre componentele reparării prejudiciului cauzat salariatu­lui constă în plata obligatorie a unei despăgubiri pentru perioada de absență forțată de la muncă.

Mai exact, alin. (2) lit. a) al art. 90 din Codul muncii (în vigoare până la expunerea acestuia în redacția Legii nr. 243/2022) prevedea că „Re­pararea de către angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în: a) plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă într-o mărime nu mai mică decât salariul mediu al salariatului pentru această perioadă”.

Astfel, condițiile acestei norme pentru repararea prejudiciului cauzat (plata obligatorie a despăgubirii pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă; mărimea despăgubirii nu mai mică decât salariul mediu al salariatului) aveau un caracter echitabil și constituiau garanții juridice. Or, finalitatea acestei norme era: echilibru de interese, dreptatea și binele comun.

Mai mult, pe parcursul anilor de aplicare, această norma nu a condiționat nici o necesitate obiectivă și stringentă a adoptării ei în redacția Legii nr. 243/2022, și anume: „a) plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă într-o mărime care nu va depăși 12 salarii medii lunare ale salariatului în cazul transferului sau al eliberării nelegitime din serviciu”.

 

CC a declarat neconstituțională limitarea despăgubirii la 12 salarii medii lunare ale salariatului

 

Astfel, normă dată a afectat considerabil drepturile și garanțiile salariaților, fapt ce a provocat depunerea unor sesizării la Curtea Constituțională în vederea controlului constituționalității textului „într-o mărime care nu va depăși 12 salarii medii lunare ale salariatu-lui” din art. 90, alin. (2), lit. a) din Codul muncii.

În procesul examinării cauzei, Curtea Constituțională a solicitat și opinia Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, prin care aceasta și-a argumentat cu fermitate poziția în susținerea sesizării pri­vind excepția de neconstituționalitate a textului prenotat din Codul muncii.

Cu titlu de legislație pertinentă, Curtea a identificat mai multe pre­vederi constituționale care vizează inclusiv Dreptul la muncă (art. 43), Restrângerea exercitării unor drepturi sau a unor libertăți (art. 44) și altele.

Astfel, Curtea Constituțională, prin Hotărârea nr. 9 din 22.07.2025, a declarat neconstituțional textul „într-o mărime care nu va depăşi 12 salarii medii lunare ale salariatului” din articolul 90 alin. (2) lit. a) din Codul muncii.

Prin aceeași Hotărâre, Curtea Constituțională a dispus că, „Până la modificarea legii de către Parlament, instanțele judecătorești vor stabili mărimea despăgubirii în funcție de prejudiciul suportat de salariat ca urmare a absenței forțate de la serviciu, având în vedere circumstanțele particulare ale cazului, în conformitate cu raționamentele prezentei hotărâri”.

În sfârșit, în contextul hotărârii prenotate, Curtea Constituțională a solicitat Parlamentului să modifice articolul 90 alin. (2) lit. a) din Codul muncii în conformitate cu raționamentele hotărârii Curţii Constituționale.