27 septembrie 2022
Chisinau
Social

Comerţul stradal rămâne în continuare o problemă acută

Loading
Social Comerţul stradal rămâne în continuare o problemă acută
Comerţul stradal rămâne în continuare o problemă acută
comert-stradal

Foto: timpul.md

Federaţia Sindicală „Moldova–business–sind” a organizat recent la Chişinău o conferinţă in­ternaţională cu participarea reprezentanţilor organizaţiilor-membre ale „StreetNet” din şase ţări: Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Kîrgîzstan, Ucraina şi Moldova. „StreetNet” este cunoscu­tă în toată lumea prin faptul că se ocupă de apărarea şi promovarea drepturilor comercianţi­lor stradali şi ale celor ambulanţi. Ea reuneşte peste jumătate de milion de membri, în special din Africa, America, Asia şi Europa de Est. În anul 2007, „StreetNet” a inițiat campania „Noul manifest”, care a devenit subiectul principal al reuniunii regionale din capitala Moldovei.

 

Republica Moldova a aderat la mişcarea internaţională „Street­Net” în anul 2009, când, la invita­ţia Nataliei Suboci, preşedinta Fe­deraţiei „Moldova-business-sind”, ţara noastră a fost vizitată de una din fondatoarele internaţionalei respective, Patricia Horn. Ea a fost la mai multe pieţe atât din capita­la Moldovei, cât şi din teritoriu, a făcut cunoştinţă cu vânzători stra­dali şi, după mai multe discuţii in­teresante, s-a dovedit că aceştia nu ar avea nimic împotriva înfiinţării propriilor organizaţii pentru a-şi apăra drepturile. De atunci, „Mol­dova–business–sind” a devenit „o umbrelă” pentru această categorie de reprezentanţi ai micului busi­ness. Totuşi, comercianţii noştri ambulanţi nu se grăbesc să adere la sindicate.

 

g_social

”Noul manifest” va reuni peste jumătate de milion de vânzători stradali din toată lumea

 

„Câţi aderă la sindicate, tot atâ­ţia pleacă. Mentalitatea lor este ur­mătoarea: îi ajuţi când au nevoie, ei devin membri de sindicate apoi încetează să achite cotizaţiile. În opinia mea, nu este neapărat ca ei să fie membri de sindicat. Lasă să vină la noi, să se unească, noi le vom fi curatori, îi vom ajuta. Lasă să cunoască şi să transmită mai de­parte informaţia că au o organiza­ţie la care pot apela, indiferent de faptul dacă sunt sau nu membri de sindicat”, spune Natalia Suboci.

În opinia Nataliei Suboci, cam­pania „Noul manifest”, lansată de „StreetNet”, va ajuta mult în ac­tivitatea organizaţiilor care apără interesele vânzătorilor stradali şi ambulanţi, le va reglementa activi­tatea şi le va permite să-şi elabore­ze un plan concret de acţiuni.

Mai multe detalii despre idei­le campaniei au fost prezentate la conferinţă de Oxana Abbud, coor­donator regional „StreetNet”. Ea ne-a relatat că mişcarea internaţi­onală încearcă să reunească forţele comercianţilor informali, ceea ce le va permite să se impună  în calitate de lucrători, să-şi facă auzite pro­blemele şi necesităţile. „Misiunea principală rezidă în faptul ca fie­care organizaţie–membru să des­făşoare la nivelul său local, naţio­nal o campanie. Toată informaţia colectată noi o vom sintetiza într-o campanie internaţională şi vom crea produsul final – manifestul. Acesta va reuni toate necesităţile şi revendicările membrilor şi va fi folosit de toată lumea, în toate ţări­le, în special, în cadrul negocierilor colective”, explică Oxana Abbud.

 

Experienţa  ţărilor lumii

 

În cadrul conferinţei, repre­zentanţii organizaţiilor membre „StreetNet” şi-au împărtăşit ex­perienţa de soluţionare a proble­melor comerţului stradal şi ale întreprinzătorilor individuali. Dje­malladin Ismailov, vicepreşedinte al Federaţiei Sindicatelor „Xhid­mat-ISH” din Azerbaidjan, a rela­tat că organizaţia lor a fost în stare să atragă această categorie de lu­crători datorită serviciului gratuit al inspecţiei serviciului tehnic de securitate şi consultanţă juridică. „În afară de asta, avem un sistem balneo-sanatorial rămas de la Uni­unea Sovietică. Repartizăm bilete de odihnă şi tratament în condiţii preferenţiale, sindicaliştii achitând doar 15% din costul lor. De aseme­nea, ne ocupăm de probleme ce ţin de organizarea locului de comerţ, a condiţiilor sanitare. Majoritatea dintre ei nu au capacităţi diploma­tice şi noi purtăm negocieri pentru ei, le rezolvăm problemele”.

Potrivit Mirandei Mandaria, președintele Sindicatului angaja-ților din comerț din Georgia, cei implicați în comerțul stradal fac tot posibilul pentru a evita legalizarea propriei afaceri. Or, în acest caz, ei vor fi nevoiți să achite impozite mai mari, dar fără a beneficia de protecție socială.

Asupra altui motiv pentru care antreprenorii evită să-și afișeze afacerea a atenționat Valentina Ko­robka, președinta Sindicatului Li­ber al Antreprenorilor din Ucraina. Este vorba de lipsa unor garanții privind protecția socială din partea statului. Astfel, vorbitoarea a rele­vat că încă în anul 2000 în Ucraina a apărut tendința spre dezvoltarea afacerii și practic toți încercau să-și legalizeze micul business – achitau impozite, își angajau legal salariații. Însă criza care s-a declanșat în 2008 a adus cu sine niște realități nefaste. S-a majorat brusc plata pentru arendă și antreprenorii nu mai reușeau să-i facă față. La fel s-a întâmplat și cu pachetul social sta­bilit. Astfel, cca 90 la sută dintre ei au preferat să „evadeze” în sectorul informal.

„Au de suferit salariații și antre­prenorul. Statul ar trebui să pro­moveze o politică judicioasă, echi­librată. Și fondul de pensii urmează să fie de stat, nu cum se întâmplă acum, este de părere Valentina Korobka. De curând, împreună cu sindicatul nostru, am făcut o soli­citare pentru a afla pe numele cui este înregistrat fondul de pensii din sectorul Darnițki din Kiev. S-a constatat că acesta este înregistrat pe numele unei bătrâne de 82 de ani. Împreună cu antreprenorii, am mers la ea acasă. Am întrebat-o dacă ea a înregistrat fondul de pen­sii, la care bătrâna ne-a răspuns: „Da, dar nu știu. Feciorul meu s-a ocupat”. Un sector întreg, unde lo­cuiesc 240 de mii de persoane, va rămâne fără pensie! E o nerozie!” După această istorie, nici nu mai ai chef să achiți ceva”.

Irina Iaskevici, președinta Sin­dicatului Antreprenorilor „Vmes­te” din Belarus, a menționat că în țara ei „circa 80 la sută dintre comercianții stradali sunt femei care-și cresc singure copiii. Însă această activitate nu ține de dome­niul businessului. Pur și simplu, noi am ocupat un segment care este solicitat nu doar de noi, dar și de acele pături sociale care nu dis­pun de prea mulți bani”.

 

Tranziția la economia formală

 

conferinta-moldova–business–sind

Foto: vocea.md

Participanții la conferința inter-națională au discutat și proiec­tul „Recomandările Organizației Internaționale a Muncii (OIM) pri­vind tranziția de la economia infor­mală la cea formală”, care urmează a fi dezbătut în cadrul Conferinței Internaționale a Muncii, ce se va desfășura în luna iunie anul curent.

„Documentul a inclus nu doar necesitățile și revendicările co-mercianților stradali, dar și cele ale casnicelor, ale celor care prestează munca la domiciliu, adică ale tutu­ror persoanelor care de multe ori nu sunt încadrate în economia for­mală”, explică Oxana Abbud.

Petru Chiriac, vicepreședinte al Confederației Naționale a Sindica­telor din Moldova, care a fost pre­zent la conferința internațională, a relevat că CNSM a înaintat pro­priile propuneri la proiectul „Re­comandările OIM privind tranziția de la economia informală la cea formală”. Acest lucru s-a întâmplat în cadrul ședinței Comisiei tripar­tite, iar opinia sindicatelor a susci­tat interesul Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei.

„Suntem adepții ordinii în eco­nomie, susținem realizarea la ni­velul cuvenit a recomandărilor. Se observă următoarea tendință: aco­lo unde nu există organizații sindi­cale, înflorește economia informa­lă, iar unde organizațiile sindicale activează, sunt încheiate contracte colective de muncă, se ține evidența salariaților. Sindicatele au propriul Inspectorat al Muncii, abilitat cu dreptul de a verifica situația la fi­ecare unitate. Iar acolo unde există organizații sindicale, este depistat un număr mai mic de încălcări și abateri”, a subliniat Petru Chiriac.

Participanții la conferință au menționat la unison că, dacă aces­te recomandări vor fi aprobate de Conferința Internațională a Muncii, le vor fi de mare folos pentru activi­tatea organizațiilor lor, pentru pro­movarea drepturilor persoanelor care încearcă să câștige un ban din activitatea de antreprenoriat.

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
Situs sbobet resmi terpercaya. Daftar situs slot online gacor resmi terbaik. Agen situs judi bola resmi terpercaya. Situs idn poker online resmi. Agen situs idn poker online resmi terpercaya. Situs idn poker terpercaya.

situs idn poker terbesar di Indonesia.

List website idn poker terbaik.

Kunjungi situs mpo slot online terpercaya

Kunjungi Situs slot mpo online terbaik Indonesia.

Situs agen slot terpercaya dan resmi

slot hoki gacor