Practica organizării de seminare destinate iniţierii comercianţilor stradali care activează fără forme legale în aspecte ale dreptului muncii va fi continuată şi în acest an de Federaţia „Moldova-business-sind”. Activităţile respective sunt desfăşurate cu sprijinul Internaţionalei StreetNet, a comunicat pentru „Vocea poporului” preşedinta „Moldova-business-sind”, Natalia Suboci.
„Seminarele sunt concepute pentru aceşti oameni cu scopul de a-i ajuta să se organizeze ca să poată beneficia de protecţie socială”, a specificat Natalia Suboci. Pentru anul curent au fost planificate două seminare, care vor avea ca temă principală asigurarea unor condiţii minime de lucru, precum şi dezvoltarea capacităţilor de lider în rândul femeilor, în special, din mediul rural.
Pe agenda instruirilor respective sunt incluse subiecte ce ţin, în primul rând, de prevederile Codului muncii, dar şi ale altor norme legale pe care este important să le cunoască angajaţii din sectorul informal al economiei. Lucrătorii în cauză trebuie să ştie că, atunci când muncesc la un angajator, acesta este obligat să încheie cu ei contracte individuale de muncă, pe baza cărora le sunt asigurate drepturile, a accentuat preşedinta „Moldova-business-sind”.
Parteneriate sindicale
În ultimul timp, Federaţia „Moldova-business-sind” colaborează intens cu Sindicatul Lucrătorilor din Comerţ, Alimentaţia Publică, Cooperaţia de Consum, Restaurante şi Hoteluri „SindLUCAS”. Acesta din urmă reprezintă, de asemenea, unele categorii de angajaţi din sectorul informal al economiei.
Reprezentanţii „Moldova-business-sind” desfăşoară activităţi în comun şi cu Federaţia Sindicatelor din Cooperaţia de Consum, Comerţ şi Antreprenoriat „Moldsindcoopcomerţ”, inclusiv aceste seminare. Totodată, unele activităţi orientate spre soluţionarea acestei probleme au fost desfăşurate în parteneriat cu Asociaţia Micului Business, a specificat Natalia Suboci.
Eforturi transnaţionale
Internaţionala StreetNet este o alianţă a comercianţilor stradali şi a fost lansată în noiembrie 2002 în oraşul Durban din Africa de Sud. Scopul internaţionalei este de a promova schimbul de informaţii şi idei cu privire la problemele critice cu care se confruntă vânzătorii de prin pieţe, cei ambulanţi şi de telefoane mobile, şi la strategiile axate pe practicile de organizare a acestora şi de advocacy.
Această organizaţie a fost creată pentru a contrbui la soluţionarea problemelor pe care le au oamenii care lucrează în afara întreprinderilor, în stradă, prin pieţe şi prestează muncă informală, fără a fi protejaţi sub aspect social. Aceștia au locuri de lucru, dar nu sunt vizați de programele sociale ale statului.
În consecinţă, nu le este contabilizată vechimea în muncă, ei nu vor avea pensie, nu au dreptul la concediu medical sau la indemnizaţie de întreținere a copiilor.
Iniţiativa a fost susținută mai întâi în Africa şi America Latină, unde există cel mai mare număr de oameni aflaţi în această situaţie. Dintre ţările fostei URSS sunt membre ale Internaționalei Azerbaidjan, Georgia, Kazahstan, Kârgâzstan, Moldova şi Ucraina.
Un reprezentant al acestei organizaţii a efectuat două vizite în ţara noastră şi pe parcursul lor a mers împreună cu reprezentanţii „Moldova-business-sind” pe la pieţe şi florării din Chişinău şi Bălţi pentru a discuta cu oamenii care lucrează acolo. „În ţara noastră există un contingent numeros de lucrători care fac parte din această categorie. Drepturile le sunt asigurate doar celor care dispun de patentă de întreprinzător şi achită contribuţii în fondul de asigurări sociale”, a menţionat Natalia Suboci.
„Antreprenoriat individual”
Unii dintre deţinătorii de patentă au statut de întreprinzători individuali şi angajează, în baza unei înţelegeri verbale, alţi cinci-şase oameni. Un exemplu clasic în acest sens este felul în care sunt angajaţi unii dintre lucrătorii de la Piaţa „Calea Basarabiei”. În acest caz doar cel care a cumpărat patenta dispune de drepturi sociale, a constatat preşedinta „Moldova-business-sind”. Un aspect important în realizarea drepturilor acestor oameni îl constituie iniţiativa sindicatelor privind includerea problemei respective pe agenda Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective. Este semnificativ şi faptul că, în 2011, Organizaţia Internaţională a Muncii a adoptat Convenţia 189 privind personalul casnic. CNSM a depus în anul trecut o iniţiativă la Parlament privind ratificarea acestui document.
Preşedinta „Moldova-business-sind” a menţionat că în prezent se pune accentul pe organizarea comercianţilor stradali, ambulanţi sau de prin pieţe şi crearea unor mici structuri sindicale ale acestora. „Adevărul e că acest lucru ne reuşeşte încă destul de puţin, pentru că cei care practică activităţile în cauză sunt foarte dispersaţi,”, a adăugat Natalia Suboci.
De menţionat că printre priorităţile anunţate de Ministerul Munci, Protecţiei Sociale şi Familiei pentru 2014 se numără şi includerea treptată în sistemul de asigurări sociale a categoriilor de persoane care pentru moment nu au asigurări sociale de stat, precum şi sporirea responsabilităţii pentru neplata sau plata incompletă a acestor contribuţii.