Combaterea flagelului de exploatare a copiilor – punct strategic pentru CNSM

Foto: europalibera.org

Atunci când vorbim despre copii şi exploatare ca termeni separaţi, e greu de imaginat că aceste două cuvinte pot deveni o expresie, pe cât de ruşinoasă, pe atât de frecvent utilizată. Evoluţia umană şi dezvoltarea rapidă şi prema­tură practic, au făcut în aşa fel, încât exploatarea copiilor a devenit o sintagmă tot mai des întâlnită pe agenda mul­tor organizaţii, inclusiv a sindicatelor.

Exploatarea copiilor prin mun­că oferă imaginea a zeci şi sute de copii care sunt obligaţi să cerşească în stradă, copii exploataţi sexual, traficaţi, copii care lucrează iarnă şi vară în spălătoriile auto, care vând pe la pieţe, sapă sau prăşesc tere­nuri agricole. Există şi o mulţime de cazuri când părinţii sunt plecaţi peste hotare, iar copiii rămân res­ponsabili să îndeplinească grijile casnice şi să îngrijească de fraţii şi surorile mai mici.

Ziua de 12 iunie a fost declarată Zi Mondială Împotriva Exploatării Copiilor prin Muncă în anul 2002 de către Organizaţia Internaţiona­lă a Muncii (ILO). Şi în Republica Moldova această zi poartă o sem­nificaţie aparte şi aminteşte tuturor gravitatea acestui fenomen. Până în anul 2016, mai multe ţări ale lumii, printre care şi Republica Moldova, şi-au luat angajamentul să elimine până în 2016 muncile grele, pericu­loase în rândul copiilor.

CNSM protejează copiii exploataţi prin muncă

Fiind o organizaţie mereu alături de omul muncii, CNSM nu uită şi de copiii care în ultima perioadă sunt cel mai des supuşi exploatării. Republica Moldova a ratificat Con­venţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii, nr. 182 “Privind interzi-cerea celor mai grave forme de muncă a copiilor şi acţiunea ime­diată în vederea eliminării lor”. Pornind de la această convenţie, partenerii sociali s-au hotărât să ne-gocieze şi să semneze o Convenţie Colectivă la nivel naţional. Acest lucru a fost înfăptuit în 2007, la 18 iulie. Cele trei părţi semnatare, Gu­vernul, Patronatele şi Sindicatele au convenit asupra clauzelor punctate în document. „Aceste clauze au fost bine stabilite cu menirea de a între­prinde măsuri pentru excluderea şi eliminarea exploatării copiilor prin muncă”, a menţionat Sergiu Iurcu, şef adjunct al Departamentului protecţie social-economică din ca­drul CNSM.

Foto: bigpicture.ru

Mai mult, domnia sa a menţionat că în convenţie au fost incluse noţiuni ale principalelor elemente ce caracterizează munca copilului, vârsta de la care începe reglementarea, care sunt muncile proscrise. „Ca anexă a convenţiei este lista locurilor de muncă şi lu­crărilor care sunt interzise copiilor. De asemenea, a fost prevăzut un Cod de conduită a angajatorului vizavi de utilizarea muncii copilu­lui”, a subliniat Sergiu Iurcu. Acest model de cod a fost elaborat ini­ţial în agricultură, ramură unde exploatarea copiilor prin muncă înregistrează cel mai înalt nivel. Convenţia colectivă cu privire la eliminarea celor mai grave forme ale muncii copilului are menirea de a oferi cadrul legal profund privind protecţia copiilor. CNSM a punctat acest lucru ca element strategic în buna dezvoltare a unei societăţi. Anume din acest considerent an de an, CNSM desfăşoară intense campanii de informare referitoare la exploatarea copiilor prin mun­că. Oferă salariaţilor şi oamenilor muncii suportul informaţional ne­cesar stârpirii şi combaterii acestui fenomen negativ. Mai mult, în par­teneriat cu alte organizaţii negocia­ză acte normative ce reglementează acest fenomen, drept exemplu con­cludent fiind chiar Convenţia Co­lectivă la nivel naţional.

Statisticile confirmă realitatea existent

Articolul 50 şi anume punctul 4 din Constituţia Republicii Moldo­va prevede că „Exploatarea mino­rilor, folosirea lor în activităţi care le-ar dăuna sănătăţii, moralităţii sau care le-ar pune în primejdie viaţa ori dezvoltarea normală sunt interzise”. Copiii au dreptul de a fi protejaţi împotriva oricăror for­me de exploatare economică, de a nu fi constrânşi la vreo muncă ce implică un risc potenţial sau care să le compromită educaţia ori să dăuneze sănătăţii, dezvoltării lor fizice, mentale, spirituale, morale şi sociale. Din perspectiva drepturi­lor copilului, cerşetoria reprezintă una dintre cele mai grave forme de exploatare prin muncă a copilului, indiferent de motivaţiile părinţilor sau adulţilor cărora le sunt încre­dinţaţi copiii. În Republica Moldo­va nu există o statistică a numărului de copii exploataţi prin muncă. Dar studiile ONG-urilor arată că sunt destui care se încadrează în aceas­tă categorie, iar cei mai mulţi sunt folosiţi la munci agricole, în servi­cii şi construcţii. Potrivit Tamarei Plămădeală, avocat al copilului, în Republica Moldova peste 60% din copii sunt supuşi zilnic la muncă, fapt care nu este nici monitorizat şi nici confirmat de către instituţiile de protecţie a copiilor. „Majorita­tea funcţionarilor nici nu deschid subiectul cu privire la exploatarea copiilor prin muncă, care în unele cazuri sunt supuşi şi muncilor gre­le sau chiar abuzurilor sexuale şi a traficului de droguri”, a menţionat Tamara Plămădeală.

În lume, 20 de mii de copii mor anual din cauza accidentelor de muncă

Legislaţia din RM permite an­gajarea minorilor, dar cu anumite condiţii. În primul rând, nu trebuie supuşi unor munci fizice grele sau unor presiuni psihice. Apoi, copiii în vârstă de 15-16 ani trebuie să lu­creze cel mult 24 de ore săptămâ­nal, iar cei de 16-18 ani – să nu depăşească 35 de ore săptămânal. Datele statistice arată că în 2009, aproximativ 10 000 de elevi cu vâr­ste între 15 şi 17 ani au avut un loc de muncă. Acest număr reprezintă mai puţin de un procent din numă­rul total al persoanelor angajate la nivel naţional. 60% dintre adoles­cenţi munceau în agricultură. La nivel internaţional, în ultimii cinci ani, cazurile de exploatare a copi­ilor prin muncă au scăzut cu 3%, potrivit datelor unui raport al Or­ganizaţiei Internaţionale a Muncii.

În perioada 2004-2009, numă­rul copiilor angajaţi în câmpul muncii s-a redus de la 222 de mi­lioane la 215 milioane. Autorii ra­portului avertizează: dacă aceste tendinţe se vor păstra şi în viitor, obiectivul Naţiunilor Unite de a contracara exploatarea muncii copiilor până în anul 2016 nu va fi atins. Cele mai recente estimări ale OIM relevă că, în lume, 115 milioane de copii sunt implicaţi zilnic în munci grele şi pericu­loase. Munca în câmp de rând cu adulţii, mineritul, lucrul în construcţii, colectarea deşeuri­lor, cerşitul, sunt doar câteva din muncile la care sunt supuşi mino­rii. Din acest considerent 20 mii de copii mor anual din cauza ac­cidentelor de muncă. Se întâmplă mai des în sectorul informal, la întreprinderile mici, neînregis­trate, unde nu există sindicate şi contracte colective de muncă.

În RM, pe parcursul anilor 2010-2013, în urma controalelor efectuate de inspectorii de mun­că, au fost depistaţi în procesul de muncă 440 de minori.