CNSM, un apărător fidel al drepturilor social-economice ale sindicaliștilor

Impactul pandemiei Covid-19 asupra pieței muncii s-a manifes­tat la sfârșitul primului trimestru al anului 2020 odată cu introdu­cerea stării de urgență în țară și a continuat cu o oarecare scăde­re a intensității de influență, cu regret, până la momentul actu­al. Pandemia a condus la redu­cerea activității economice și, în consecință, forța de muncă a avut de suferit prin: pierderea locurilor de muncă; sistarea muncii; reduce­rea timpului de muncă; și în final pierderea surselor de venit pentru întreținere. În aceste condiții este necesar aplicarea unui mecanism de susținere directă a lucrătorilor în cazul în care și-au pierdut sur­sele de venit. Despre aceasta se arată într-un raport cu privire la impactul pandemiei asupra pieței muncii din Republica Moldova, prezentat de către Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al Confederației Naționale a Sindicatelor d             in Mol­dova (CNSM), în cadrul celei de-a 7-a întruniri a Platformei Societății Civile RM-UE, care s-a desfășurat online în perioada 30-31 martie 2021.

La lucrările acestei întruniri au participat reprezentanți ai Parla­mentului European, Comisiei Eu­ropene, Organizației pentru Se­curitate și Cooperare în Europa, Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Confederației Naționale a Patronatului din Mol­dova și a mai multor organiza-ții non-guvernamentale. Părțile au analizat impactul pandemiei Covid-19 asupra dezvoltării socio-economice, starea actuală a pieței muncii în Republica Moldova și politicile puse în aplicare pentru abordarea impactului pandemiei Covid-19, măsuri și oportunități de redresare economică, digitalizarea serviciilor de asistență medicală.

Prezent la acest eveniment, Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al CNSM, a prezentat raportul “Im­pactul pandemiei asupra pieței muncii din Republica Moldova”.

Raportul conține o analiză am­plă a consecințelor negative ale pandemiei asupra forței de mun­că, evoluția salariilor în condițiile pandemice, modificarea și com­pletarea unor acte legislative în materia drepturilor și intereselor de muncă ale salariaților și situația în domeniul securității și sănătății în muncă pe parcursul anului 2020, precum și realizarea dialo­gului social în perioada pande­miei. Totodată, au fost prezentate mai multe propuneri cu privire la impactul pandemiei cu Covid-19 asupra dezvoltării social-econo­mice a Republicii Moldova care vor fi incluse în Declarația Plat­formei Societății Civile RM-UE. Potrivit lui Sergiu Sainciuc, pan­demia de coronavirus Covid-19 a afectat într-o proporție mai mare populația feminină în comparație cu cea masculină, este necesar de a fi elaborat un mecanism de susținere a mamelor cu copii în cazul sistării activității instituțiilor de învățămînt. De asemenea, pan­demia a afectat într-o proporție mai mare populația tânără. Pentru a menține tinerii pe piața muncii internă este necesar de a promo­va și susține pe larg deschiderea afacerilor proprii și a include tine­rii în programe de recalificare și de formare profesională.

E nevoie de aplicarea unui mecanism de susținere directă a lucrătorilor care și-au pierdut sursele de venit în pandemie

Deși creșterea reală a sala­riului în anul 2020 față de anul 2019 a fost de 6,2 la sută, fiind înregistrate creșteri salariale în mai multe sectoare, sindicatele solicită în continuare majorarea salariului minim până la minimul de existență pentru populația în vârstă aptă de muncă, de­oarece salariul minim nu co­respunde necesităților minime ale angajaților, fiind necesară creșterea salariului minim până la 50-60% din salariul mediu pe economie, așa cum stabilește Carta Socială Europeană (revizui­tă) ratificată de țara noastră.

O altă chestiune semnalată de Sainciuc se referă la faptul că până în prezent nu este soluționată problema plății sporului de com­pensare pentru munca prestată în condiţii nefavorabile. Parte­nerii sociali urmează să revină la încheierea unei convenții la nivel național care ar reglementa plata sporului de compensare pentru munca prestată în condiţii nefa­vorabile.

CNSM, întru sporirea drepturi­lor și garanțiilor social-economi­ce și de muncă ale salariaților, a insistat pe parcursul a multor ani la ratificarea Convenţiei OIM nr. 161 privind serviciile de sănătate ocupațională. Legislativul, pe 4 martie 2021, a aprobat în lectura finală proiectul de lege pentru ra­tificarea Convenției menționate. Convenţia OIM nr. 161/1985 este documentul de bază privind dez­voltarea şi organizarea servicii­lor de sănătate ocupaţională de bază pentru angajaţii din diferite ramuri ale economiei naţionale.

În condițiile actuale, este necesar să nu admitem acumularea restanțelor la plata salariilor

Conform raportului “Impactul pandemiei asupra pieței muncii din Republica Moldova”, în con­textul situației epidemiologice este iminentă menținerea unui dialog social funcțional. Deși, restricțiile impuse au stopat pen­tru o perioadă activitatea Comi­siei naționale pentru consultări și negocieri colective, începînd cu august 2020 ședințele acesteia au fost reluate, membrii Comi­siei naționale întrunindu-se în 4 ședințe, fiind puse în discuție situația privind securitatea și sănătatea în muncă, efectele și impactul Legii sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar, mersul implementării cuantu­mului minim garantat al salariu­lui în sectorul real din ramurile economiei naționale și stabilirea noii mărimi a cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real, două proiecte de Convenții colective (nivel național), precum și alte subiecte importante.

În propunerile CNSM pentru Declarația Platformei Societății Civile RM-UE se menționează că, Confederația pledează pen­tru ratificarea Convenției OIM nr. 156/1981 privind lucrătorii cu responsabilități familiale. CNSM subliniază că în condițiile actu­ale de pandemie, este necesară menținerea ritmului de creștere a salariilor și neadmiterea acumu­lării restanțelor la plata acestora.

Alte propuneri se referă la sta­bilirea, în cazul lichidării unităţii sau reducerii de personal, a unui termen de preavizare diferit (mai mare) pentru salariaţii cu posibi­lităţi mai reduse de angajare, şi anume, pentru salariaţii cu diza­bilităţi, salariaţii care le-au mai rămas puţin timp până la pen­sionare şi altele; reglementarea în Codul muncii a numărului de încheieri succesive a contractului individual de muncă pe durată determinată, pentru a transpune în mod real şi eficient în legislaţia naţională clauza nr. 5 din Directi­va nr. 1999/70/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 privind acordul–ca­dru cu privire la munca pe durată determinată; urgentarea măsuri­lor necesare în vederea punerii în aplicare a registrului electronic al salariaților pentru sectorul real al economiei; stabilirea unor garan­ţii mai avantajoase pentru salari­aţii aflaţi în şomaj tehnic sau sta­ţionare; reglementarea dreptului preferenţial la angajare a salaria­ţilor concediaţi în legătură cu re­ducerea numărului sau a statelor de personal din unitate.

Totodată, CNSM subliniază ne­cesitatea fortificării capacităților instituționale ale Inspectoratului de Stat al Muncii; elaborarea și adoptarea documentelor norma­tive ce ar asigura transpunerea

Convenției OIM nr. 161 privind ser­viciile de sănătate ocupațională; acordarea suportului necesar în vederea implementării directive­lor UE ce se referă la securitatea și sănătatea în muncă; eficienti­zarea dialogului social printr-o comunicare mai largă, inclusiv în cadrul Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.