Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) insistă pe transparență în procesul decizional și se arată deranjată de faptul că proiectele bugetare pentru anul 2026 nu au fost prezentate spre examinare partenerilor sociali și nu au fost supuse consultărilor publice, contrar prevederilor legale.
Discuții la acest subiect au avut loc la ultima ședință a Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective (CNCNC), în cadrul căreia, la insistența CNSM, au fost examinate subiecte de importanță majoră pentru salariați pentru anul viitor.
Pe ordinea de zi au fost trei chestiuni: cu privire la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2026; cu privire la Legea bugetului de stat pentru anul 2026; cu privire la salariul minim pe țară pentru anul 2026.
Examinând proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2026, aprobat de Guvern în ședința din 4 decembrie curent și votat în prima lectură în cadrul ședinței Parlamentului din 12 decembrie 2025, CNSM constată că acesta prevede majorarea doar a unei valori de referință utilizate la calcularea salariilor angajaților din sectorul bugetar, de la 2200 de lei la 2400 de lei, care va viza angajații din cadrul autorităților publice locale de nivelul I și II, domeniul culturii și apărării etc. Însă nu asigură majorarea valorii de referință de 2500 de lei utilizate la stabilirea salariilor pentru cele mai numeroase categorii de angajați din sectorul bugetar, inclusiv: cadrele didactice, personalul medical din cadrul instituțiilor pub-lice, personalul autorităților administrative și al instituțiilor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne.
„Atragem atenția că, potrivit prevederilor alin. (15) al art.12 din Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, valoarea de referință se reexaminează anual în funcție de condițiile economice din țară și de posibilitățile bugetului public național, cel puțin la nivelul prognozat al ratei inflației. Pentru anul curent, rata inflației prognozată de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării va constitui 6,8%. Astfel, legislația nu utilizează noțiunea de valoare de referință de bază”, menționează sindicatele.
Potrivit CNSM, în cazul în care nu va fi majorată valoarea de referință de 2500 de lei vor fi lipsite de majorări salariale deja pentru trei ani consecutivi mai multe categorii de funcționari publici, pentru care valoarea de referință de 2500 de lei este stabilită din anul 2023 și 2024. Este vorba de funcționari publici din cadrul diferitelor agenții și inspectorate, care sunt responsabili de implementarea politicilor și măsurilor de reformă (inclusiv din anul 2024 – pentru personalul CNAS, al Inspectoratului de Stat al Muncii și al ANOFM).
De asemenea, reprezentanții sindicatelor au subliniat că, în ultimul an, raportul dintre salariul minim și salariul mediu pe economie a scăzut semnificativ, concomitent cu creșterea sărăciei monetare în rândul populației. CNSM a atras atenția că salariul minim actual nu acoperă nici pragul național al sărăciei, nici minimul de existență pentru o familie, iar salariații continuă să obțină venituri insuficiente pentru un trai decent. Sindicatele au evidențiat că majorarea salariului minim contribuie nu doar la protecția socială a salariaților, ci și la diminuarea presiunii asupra cheltuielilor sociale și a suplimentelor acordate pentru acoperirea pensiei minime.
Lacune în consultări între partenerii sociali
Totodată, reprezentanții sindicatelor s-au arătat deranjați de faptul că proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2026 nu a fost prezentat spre examinare partenerilor sociali și nici nu a fost plasat pentru consultări publice.
„Noi, ca sindicate, nu avem obiecții asupra proiectului de lege, care a fost votat și în Guvern, și în Parlament, în prima lectură. Mulțumim că s-a restabilit suma de 30 de mln. de lei pentru tratamentul balneosanatorial, pentru că anul trecut s-au redus cu 10 mln. Mai sunt 12 mln. de lei pentru odihna de vară a copiilor. Cu un milion mai mult decât cel preconizat. Avem, ca sindicate, însă, o altă obiecție. Cu regret, proiectul nu a fost prezentat spre consultări publice nici partenerilor sociali, nici membrilor consiliului de administrație al CNAS, așa cum prevede regulamentul. Considerăm că acest lucru nu a fost benefic, pentru că s-a lucrat mult la proiect și trebuia să fie găsit timp să fie prezentat spre avizare. Este al doilea buget al țării. Sunt toate plățile de asigurări sociale de stat și de asistență socială efectuate prin intermediul CNAS. Cu atât mai mult cu cât sunt acoperite toate politicile statului în cazul dat și bugetul este cu un deficit. Evident că el este acoperit de la bugetul de stat, așa prevede cadrul legal. Pe noi, ca reprezentanți ai salariaților, ne interesează foarte mult ca să participăm la procesul de consultări și cred că este posibil”, a menționat, în cadrul ședinței, Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al CNSM.
„Ne asumăm această situație. În anul curent a mers un pic mai rapid, luând în considerare alegerile și formarea guvernului. Ne-am asigurat să avem un buget până la sfârșitul anului, dar înțelegem și suntem de acord cu importanța consultării la toate etapele, inclusiv rectificarea bugetului, atunci când va fi cazul”, a menționat Natalia Plugaru, ministrul Muncii și Protecției Sociale.
În context, CNCNC a decis că ministerul de resort urmează să asigure consultarea partenerilor sociali și examinarea proiectelor de legi anuale ale bugetului asigurărilor sociale de stat în cadrul Comisiei, înainte de aprobarea acestora de către Guvern. De asemenea, în cadrul ședinței tripartite, CNSM a propus ca ședințele CNCNC să fie convocate în a treia zi de marți a fiecărei luni, cu începere de la ora 14:00, pentru a asigura un dialog social constant și eficient.
