CNSM face apel la parlamentari, solicitându-le să evite încălcarea drepturilor mamei și copilului

Specialiștii Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova au dat aviz negativ unei inițiative legislative care, dacă ar fi transpusă în fapt, ar duce la încălcarea drepturilor mamei și copilului.

Preşedintele CNSM, Igor Zubcu, a sem­nat o scrisoare care a fost expediată lui Dan Perciun, președintele Comisiei parla­mentare protecție socială, sănătate și fami­lie, al cărei text îl inserăm mai jos.

Urmare a examinării proiectului de Lege cu privire la modificarea unor acte norma­tive, înaintat cu titlu de iniţiativă legislati­vă (nr. 399 din 31.10.2022), Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova co­munică următoarele.

Potrivit dispoziţiilor Codului muncii nr. 154/2003 (a se vedea art. 76, lit. a)), cât şi ale celor din Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcționarului 158/2008 (a se vedea art. 52, lit. c)), contractul indi­vidual de muncă/raporturile de serviciu se suspendă în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor, în caz de concediu de maternitate.

Astfel, în caz de concediu de maternitate, contractul individual de muncă/rapor­turile de serviciu se suspendă indiferent de dorinţa sau lipsa de dorinţă a salariatului/funcţionarului public sau angajatorului.

De asemenea, în cazul respectiv nu este necesară depunerea unei cereri scrise din partea salariatului/funcţionatului public pentru suspendarea contractului individual de muncă/raporturilor de serviciu. Or, con­tractul individual de muncă/raporturile de serviciu se suspendă în baza certificatului de concediu medical.

Mai mult decât atât, pornind de la pre­vederile art. 75, alin. (4) din Codul mun­cii nr. 154/2003 şi ale art. 51, alin. (3) din Legea nr. 158/2008, în caz de concediu de maternitate, contractul individual de mun­că/raporturile de serviciu se suspendă de drept, prin efectul legii, fără a fi necesară emiterea unui ordin (dispoziţie, decizie, ho­tărâre)/act administrativ în acest sens de angajator.

Suplimentar, este de specificat că Nota informativă la proiectul de Lege avizat nu conţine argumente fondate care ar justifica necesitatea obiectivă privind:

• completarea Codului muncii nr. 154/2003 cu art. 761, potrivit căruia, în perioada concediului de maternitate, la cererea scri­să a salariatei, angajatorul prin ordin, poate dispune continuarea sau reluarea activităţii de muncă;
• modificarea art. 52 din Legea nr. 158/2008, urmare a căreia, în caz de concediu de maternitate, raporturile de serviciu se vor suspenda în circumstanţe ce nu de­pind de voinţa părţilor, cu excepţia cazului prevăzut la art. 76 prim din Codul muncii nr. 154/2003.

Condiţiile care au impus elaborarea proiectului de lege şi finalităţile urmărite, expuse în Nota informativă (aducerea rela­ţiilor de muncă în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii, dezvoltarea tehnologiilor in­formaţionale și corelarea cu tendinţele de perfecţionare a muncii în statele membre ale Uniunii Europene (nu se aduc exemple concrete în acest sens), asigurarea recon­cilierii vieții de familie cu cea profesiona­lă, oferirea mai multor forme de concediu partajat, îmbunătăţirea ratei de participare a femeilor la forţa de muncă, reducerea po­verii muncii neremunerate sau cu remune­rare în plic etc.), nu sunt relevante pentru speţa examinată.

Concomitent, ţinem să menţionăm că dreptul la concediul de maternitate şi la indemnizaţia de maternitate constitu­ie garanţii de stat, prin care se manifestă grija deosebită a statului faţă de mama şi copilul care necesită o protecţie socială şi juridică deosebită.

Cât priveşte modificările/completările propuse la Codul muncii nr. 154/2003 şi la Legea nr. 158/2008, menţionăm că, în eventualitatea promovării şi adoptării lor, acestea nu doar că vor diminua garanţiile de stat actuale, dar vor crea şi premise pen­tru eventuale abuzuri din partea angajato­rilor, care vor putea efectua presiuni asupra femeilor însărcinate să depună cerere pen­tru continuarea sau reluarea activităţii în perioada concediului de maternitate.

De asemenea, trezeşte nedumerire şi faptul că Nota informativă la proiectul de Lege avizat trece cu vederea prevederi­le Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) nr. 183 privind revizuirea Convenţiei (revizuite) asupra protecţiei maternităţii din 1952 (ratificată prin Legea nr. 87-XVI din 20.04.2006). Potrivit prevede­rilor art. 4 din Convenţia respectivă:

• orice femeie căreia i se aplică preve­derile prezentei convenţii are dreptul la un concediu de maternitate cu durata de cel puţin 14 săptămâni;
• luând strict în calcul protecţia sănă­tăţii mamei și copilului, concediul de ma­ternitate trebuie să includă o perioadă de 6 săptămâni de concediu obligatoriu după naştere;
• durata concediului de maternitate pre­natal trebuie să fie prelungită cu un con­cediu echivalent cu durata cuprinsă între data prezumată a naşterii şi data efectivă a naşterii, fără reducerea duratei concediului postnatal obligatoriu.

Pornind de la cele expuse, CNSM consi­deră că modificările/completările promo­vate prin proiectul de Lege sus-menţionat vin în contradicţie cu standardele internaționale în domeniul protecţiei maternităţii şi nu iau în calcul protecţia sănătăţii mamei și copilului şi, prin urmare, nu le susţine.

În final, în scopul neadmiterii contradic­ţiilor dintre cadrul legal naţional şi preve­derile Convenţiei OIM nr. 183, considerăm necesară expertizarea proiectului respectiv de Lege de către OIM, se arată în scrisoa­rea semnată de Igor Zubcu, președintele CNSM.