Foto: noi.md
Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) a expediat președintelui Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, o scrisoare prin care își exprimă dezacordul față de faptul că nu au fost luate în considerare propunerile CNSM despre excluderea art. V din proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative.
Către domnul Andrian CANDU,
președintele Parlamentului Republicii Moldova
Stimate domnule președinte al Parlamentului,
Prin prezenta, ne exprimăm dezacordul față de faptul că nu au fost luate în considerare propunerile noastre despre excluderea art. V din proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Codul fiscal; Legea nr. 489/1999; Legea nr. 1593/2002; Codul muncii; Legea nr. 73/2015; Legea nr.1585/1998; Codul contravențional), care a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 965 din 09.08.2016.
Prin abrogarea prevederilor lit. c), alin. (2) al art. 10 din Codul muncii și anularea obligativității angajatorului privind aprobarea în prima lună a fiecărui an calendaristic a statelor de personal ale entității și prezentarea unui exemplar, în formă scrisă sau electronică, inspecției teritoriale de muncă în a cărui rază de competență este amplasată entitatea, va fi favorizată munca la negru și achitarea salariilor în plic.
Abrogarea tuturor normelor ce reglementează instituția carnetului de muncă, în lipsa unui mecanism alternativ de justificare, va atrage după sine fapte de corupție aferente procesului justificării de către salariat a experienței profesionale, în special pentru accederea în anumite profesii ce stabilesc censuri concrete de vechime generală și specială, în baza cărora se stabilesc sporuri și suplimente pentru vechimea în muncă, se calculează pensia pentru limita de vârstă pentru perioadele de activitate până în anul 1999.
În cazul rezilierii contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, cu abateri de la legislația muncii, prin abrogarea prevederilor art. 66 din Codul muncii, care stipulează că înscrisurile cu privire la motivele încetării contractului individual de muncă se efectuează în strictă conformitate cu prevederile legislației în vigoare, indicându-se articolul, alineatul, punctul și litera corespunzătoare din lege, persoana concediată va pierde posibilitatea de a confirma asemenea fapt în instanța de judecată.
În cazul încetării contractului individual de muncă din inițiativa salariatului, pentru motive de care legislația leagă posibilitatea acordării unor înlesniri și avantaje, fără efectuarea înscrierii cu privire la încetarea contractului individual de muncă cu indicarea acestor motive în carnetul de muncă, angajatul, de asemenea, va fi lipsit de posibilitatea de a confirma asemenea fapt în instanța de judecată.
La încetarea contractului individual de muncă fără restituirea carnetului de muncă în ziua eliberării din serviciu, salariatul va fi lipsit de dreptul de a fi remunerat pentru tot timpul absenței forțate de la lucru, cauzate de imposibilitatea angajării la altă unitate după eliberarea din serviciu, iar în caz de litigiu, va fi lipsit de posibilitatea de a confirma asemenea fapt în instanța de judecată.
Lipsa carnetului de muncă nu va permite Agenției de Ocupare a Forței de Muncă să stabilească mărimea ajutorului de șomaj, cuantumurile cărora se stabilesc pornind de la salariul mediu lunar primit în ultimele trei luni remunerate, care au o vechime în muncă de până la 10 ani, de la 10 ani până la15 ani și o vechime în muncă de peste 15 ani.
Sindicatele, având ca obiectiv al activi-tății apărarea drepturilor salariaților în domeniul protecției muncii, în situația când vor fi operate modificările propuse de Guvern, salariatul nu va mai dispune de informația privind activitatea sa de muncă, confirmată în modul stabilit. Aceasta va înrăutăți condiția salariatului în raport cu cea actuală, când titularul poate prezenta carnetul, copia sau extrasul din acesta oriunde sunt solicitate.
După cum cunoaștem, în Ungaria, carnetele de muncă au fost excluse din circulație, însă, din cauza apariției unor dificultăți considerabile cu privire la ținerea volumului necesar de informații, inclusiv ce ține de istoricul activității de muncă a salariaților, acestea au fost restabilite pentru a fi utilizate în continuare.
Asemenea modificări în Codul muncii au fost operate și în România, dar numai după instituirea unui sistem de evidență alternativ.
În context, constatăm că respectivele carnete de muncă nu pot fi abrogate fără instituirea unui sistem de evidență alternativ, sigur și funcțional.
Pornind de la cele expuse, ținând cont și de faptul că propunerile noastre nu au fost examinate în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, solicităm respectuos să excludeți din proiectul sus-menționat art. V.
Cu respect,
Oleg BUDZA,
președintele CNSM
