Aproximativ 30 de femei decedează anual în Republica Moldova ca urmare a violenței în familie, arată datele statistice ale Ministerului Afacerilor Interne. Studiul „Violența față de femei în familie”, des-fășurat de Biroul Național de Statistică, sugerează că mai mult de 63 la sută dintre femei și fete în vârstă de 15-65 ani au suferit de cel puțin o formă de violență pe parcursul vieții.
Datele statistice colectate de MAI relevă faptul că numărul intervențiilor organelor de poliție în cazurile de violență este în creștere constantă. Potrivit MAI, acest fapt nu semnifică precum că fenomenul este în creștere, dar confirmă că frecvența de apelare a populației crește. În funcţie de calificarea juridică a faptei, în anul 2015, în sfera relaţiilor familiale au fost comise 2040 de infracţiuni, printre care 36 de omoruri, 26 de vătămări grave ale integrităţii corporale, 1914 infracţiuni ce vizează violența în familie, 35 de violuri, precum şi 29 de acţiuni violente care au avut caracter sexual.
Problema consecințelor economice ale violenței în familie este de câteva decenii în atenția guvernelor mai multor state ale lumii. Astfel, în mai multe țări, au fost elaborate studii orientate spre analiza efectelor violenței domestice asupra aspectelor economice prin două prisme: costurile orientate pentru asistența și protecția victimelor și impactul negativ al fenomenului violenței asupra economiei țării în general.
Doar în UE, costul violenţei a fost estimat la
228 de miliarde de euro în 2011. Studiul efectuat în 2013 în Marea Britanie sugerează: costurile violenței în familie suportate de victime sunt estimate între 27.000 și 70.000 de lire sterline. Studiile din Australia și Canada au estimat: costurile anuale ale violenței domestice reprezintă 8,1 miliarde de dolari australieni și, respectiv 4,2 miliarde de dolari canadieni.
În anul 2016, pentru prima dată în Republica Moldova, a fost efectuat Raportul de estimare a costurilor violenței în familie și a violenței față de femei. Documentul a estimat cheltuielile pentru anul 2014 și a vizat în special domeniile protecție socială, medicină și justiție. Potrivit oficialilor, raportul a estimat că cheltuielile din cele trei sectoare au constituit peste 36 mln. de lei. Constatările din raportul curent indică adițional faptul că peste 30% din serviciile care sunt listate în standardele internaționale, ca fiind esențiale, nu există în Moldova sau sunt ineficiente.
Consumul excesiv
de alcool, unul
din principalele
motive ale violenței
Consumul abuziv de alcool reprezintă un factor de risc major pentru fenomenul violenței în familie. De cele mai multe ori, victimele invocă drept motive ale violenţei în familie dependenţa de alcool (80% din răspunsuri) şi sărăcia (60%). Estimativ, între 69% şi 73% dintre bărbaţi și între 62% şi 66% dintre femei depăşesc limita medicală inofensivă zilnică de alcool.
În acest sens, se constată lipsa unui program naţional de prevenire a consumului excesiv de alcool. Totodată, la ora actuală se atestă lipsa programelor de consiliere a persoanelor pedepsite pentru fapte de violenţă în familie. Astfel, deseori, sancțiunile aplicate față de agresor nu sunt eficiente, proporţionale şi disuasive, luând în considerare gravitatea faptelor.
Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei a prezentat spre dezbateri pubice un proiect al Strategiei naționale de prevenire și combatere a violenței față de femei și a violenței în familie pentru anii 2017-2022.
Solicitat de redacția ziarului „Vocea poporului”, Petru Chiriac, vicepreședinte al CNSM, a opinat că documentul trebuie să prevadă și cursuri de instruire pentru tinerele familii. „Deseori, tinerii sunt afectați de sărăcie, nu au un loc stabil de muncă, nu știu cum să soluționeze problemele care apar în familie, astfel că recurg la consum excesiv de alcool, iar de aici și violența în familie. În lipsa unor programe de instruire pentru tinerii părinți, după jumătate de an, un an, doi sau trei ani de trai în comun, multe dintre familii se destramă, din păcate”, a relevat Petru Chiriac.