20 mai 2022
Chisinau
Fără categorie

Cât ne-a costat criza economică?

Loading
Fără categorie Cât ne-a costat criza economică?
Cât ne-a costat criza economică?

criza-moldova

 

După cum vă avertizasem acum aproape un an de zile, bazându-ne pe propriile calcule şi pe prognoze­le analiştilor, ale experţilor econo­mici locali şi internaţionali, în 2015, Republica Moldova s-a scufundat într-o criza economică. Produsul intern brut al ţării s-a micşorat cu 0,5 la sută. Se poate spune că am scăpat uşor, dacă datele prelimina­re ale Biroului Naţional de Statisti­că privind evoluţia economiei naţi­onale rămân neschimbate. Or, atât prognozele reprezentanţei Băncii Mondiale în ţara noastră, cât şi ale Institutului Naţional de Cercetări Economice, anunţau un declin de două procente.

 

De ce ţara a intrat în criză economică?

 

Vorbind despre cauzele care au condus la declinul economic din ţară, s-ar putea spune că ele sunt câteva. În primul rând, accesul limitat al produselor moldove­neşti pe cea mai mare piaţă din Comunita­tea Statelor Independente, Rusia. Dincolo de restricţiile aplicate de autorităţile de la Moscova în raport cu exporturile noastre, reticenţa acestei pieţe se mai explică şi prin faptul că economia rusă a înregistrat cea mai mare recesiune după izbucnirea ultimei crize economice mondiale, din 2008. Aceasta s-a contractat anul trecut cu aproape patru procente.  Mai apoi, eco­nomia noastră a suferit din cauza condi­ţiilor meteorologice nefavorabile, care au afectat agricultura, din pricina dezastrului din sistemul bancar, care s-a concretizat prin furtul miliardului de dolari şi, desi­gur, ca urmare a schimbărilor frecvente ale guvernelor.

Dar cum ne-a influenţat criza econo­mică viaţa noastră? Din perspectiva lo­curilor de muncă, a preţurilor, salariilor. În general, ce impact a avut declinul eco­nomic asupra veniturilor noastre, asupra puterii noastre de cumpărare? Din pă­cate, declinul economic a zdruncinat în mod grav piaţa muncii din ţară. Numărul şomerilor s-a ridicat la peste 62 de mii de persoane. Aceasta după ce numărul de oa­meni care au rămas fără un loc de muncă  a crescut cu 14,5 mii de persoane sau cu aproape 30 la sută faţă de anul anterior. Rata şomajului a cunoscut o creştere sim­ţitoare, ridicându-se la cota de aproape cinci procente, faţă de 3,6 la sută, cu un an mai înainte. Cele mai mari reduceri de angajaţi s-au făcut în sfera construcţiilor. Numărul lucrătorilor de pe şantierele ţării s-a micşorat cu 1,4 procente.

Totuşi, părerea mea este că extinderea accentuată a şomajului în ţară nu vine doar ca urmare a închiderii întreprinde­rilor pe motiv că acestea nu au unde-şi comercializa produsele fabricate, după embargourile ruseşti, ci mai degrabă din cauza revenirii masive în ţară a conaţi­onalilor noştri care lucrau peste hota­re, îndeosebi în Rusia, a cărei economii, după cum am spus deja, se află într-o criză economică mai adâncă chiar decât economia noastră. În susţinerea supozi­ţiei mele pot fi invocate şi datele Biroului Naţional de Statistică, care arată că nu­mărul persoanelor plecate în alte ţări în căutarea unui loc de muncă a scăzut anul trecut cu 16,5%, cifrându-se la 327,3 mii de oameni. Cea mai mare parte a acestora s-au angajat fie în sectorul agricol, dato­rită cărui fapt numărul lucrătorilor din acest domeniu a crescut cu aproape șase procente, fie în sfera serviciilor, îndeosebi în reţeaua de comerţ.

Criza economică a provocat şi o explo­zie a sectorului 

informal. Astfel, ponderea angajaţilor care au avut un loc de muncă informal s-a ridicat la aproape 35 de pro­cente din totalul persoanelor ocupate în economie, cu patru la sută mai mult faţă de anul anterior. Adică, mai bine de o tre­ime din persoanele din ţară care au mun­cit, au avut o sursă de venit, nu au plătit impozite în bugetul de stat, nu au achitat contribuţii în bugetul asigurărilor sociale de stat, în fondurile de asigurare obligato­rie de asistenţă medicală.

 

Creşterile salariale nu ţin pasul cu preţurile

 

Îi înţelegem pe unii patroni care, pen­tru a-şi salva propriile afaceri, expuse ris­curilor alimentate de imposibilitatea de a-şi comercializa propria producţie, de a rezista poverii fiscale apăsătoare, au fost nevoiţi să evadeze în economia gri. Dar ce facem cu salariile noastre, dacă în buge­tul de stat se formează o lipsă de mijloa­ce băneşti cât un crater? Este adevărat că lefurile pe ţară au înregistrat anul trecut o creştere brută de 10,5%. Însă, cu părere de rău, acest spor al salariilor este neu­tralizat de creşterea excesivă a preţurilor, care, spre sfârşitul anului trecut, atinse­se 13,6 la sută. Cel mai tare s-au scumpit produsele alimentare. De exemplu, preţu­rile la legume s-au majorat cu peste 49 la sută, la fructe – cu aproape 34%, la uleiul vegetal – cu peste 20 la sută, la zahăr –cu aproape 20 la sută. Populaţia ţării a plătit mai mult şi pentru medicamente, cu 20 de procente. Întreţinerea locuinţei ne-a luat cu peste 14 la sută mai mult faţă de anul precedent.

În condiţiile în care preţurile cresc cu 30-40 de procente, iar salariile doar cu 10 la sută, se mai poate vorbi de o creştere re­ală a veniturilor noastre? Desigur, datele statistice oficiale ne indică precum că anul trecut veniturile disponibile au constituit în medie pentru o persoană 1956,5 lei pe lună, ceea ce ar însemna o  creştere de 10,7 la sută. Însă, din păcate, această sumă de bani nu ne oferă posibilitatea să cumpă­răm măcar ceea ce ne-am permis cu un an de zile mai devreme. Fiindcă, precum am arătat anterior, preţurile în ansamblu pe ţară s-au majorat cu aproape 14 la sută. Dar cel mai mult s-au devalorizat salariile noastre din cauza deprecierii catastrofale a monedei naţionale, cu aproape 30 de procente.

 

O cincime din populaţia ţării trăieşte din pomeni

 

Deşi salariile continuă să fie principala sursă de venit a populaţiei noastre, pon­derea acestora s-a micşorat faţă de anul anterior. O tendinţă de descreştere au cunoscut şi finanţele provenite din tran­sferurile băneşti expediate de către mol­dovenii care lucrează peste hotare, mai cu seamă în Rusia. Dimpotrivă, prestaţi­ile sociale, adică ajutorul social, diverse indemnizaţii din bugetul de stat, acordat familiilor cu venituri mici, au crescut şi cu peste 20 la sută, acestea fiind o a două sursă de venit pentru populaţia ţării. Este un semn rău, care indică extinderea să­răciei în ţara noastră. Or, aceasta denotă faptul că o cincime din populaţia ţării tră­ieşte din pomenile statului.

Scăderea nivelului de trai al populaţiei ţării devine şi mai vizibilă după ce aflăm că cheltuielile medii lunare de consum în medie pe o persoană au ajuns la 2048,5 lei, înregistrând o creştere de aproape 13 la sută, în timp ce veniturile au sporit cu doar 10,7 procente. Adică, anul trecut, în medie, o persoană nu a beneficiat măcar de nişte venituri care să se ridice la nivelul cheltuielilor. Din cauza creşterii cheltuie­lilor pentru îngrijire medicală şi sănătate, pentru transport, pentru locuinţă, mol­dovenii au început să dea mai puţini bani pentru produse alimentare, adică s-au pus să economisească pentru hrană.

Dar cel mai convingător argument că viaţa noastră a devenit mai scumpă, că trăim mai greu, este faptul că mărimea minimului de existenţă a crescut cu 6,6 procente, valoarea lui lunară a constituit anul trecut mai bine de 1734 de lei, adi­că puţin mai mult decât veniturile medii lunare ale unei persoane. Din păcate, ve­niturile pe care le obţin sutele de mii de persoane în etate din pensie, care anul trecut a fost în medie de 1165,2 lei, nu se ridică nici măcar la nivelul minimului de existenţă. Ba mai rău, nivelul de acoperire a minimului de existenţă al oamenilor bă­trâni de  către mărimea medie a pensiei pe ţară a cunoscut o uşoară reducere.

 

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
Situs sbobet resmi terpercaya. Daftar situs slot online gacor resmi terbaik. Agen situs judi bola resmi terpercaya. Situs idn poker online resmi. Agen situs idn poker online resmi terpercaya. Situs idn poker terpercaya.

situs idn poker terbesar di Indonesia.

List website idn poker terbaik.

Kunjungi situs mpo slot online terpercaya

Kunjungi Situs slot mpo online terbaik Indonesia.

Situs agen slot terpercaya dan resmi