Cât de obiectiv reflectă acesta necesităţile vitale ale unui om?

Foto: Nicu Bănzari

Potrivit ultimelor date ale Biroului Naţional de Statistică, minimul lunar de existenţă valorează 1667,7 lei. Ceea ce echivalează cu mări­mea valorică a volumului minim de consum al bunurilor materiale şi a serviciilor pentru satisfacerea necesităţilor principale, menţi­nerea sănătăţii şi pentru susţinerea viabilităţii omului în ţara noas­tră. Bunăoară, pentru a supravieţui, o persoană trebuie să consume lunar măcar 9,5 kilograme de pâine şi produse de panificaţie, de făină de grâu şi de porumb, 1 kilogram şi jumătate de carne de vită şi de pasăre, 9,5 litri de lapte şi chefir, 16,6 ouă, aproape 900 de grame de grăsimi animale şi vegetale.

Deficienţe la calcularea minimului de existenţă

Dar de unde se ştie cum se calculea­ză valoarea cheltuielilor minime pe care trebuie să le suporte o persoană în ţara noastră pentru a exista? Am aflat că în Republica Moldova mărimea valorică a minimului de existenţă se calculează după un regulament privind modul de calcu­lare a minimului de existenţă adoptat de Guvern încă în august 2000. Totuşi, Ana­toli Rojco şi Zoia Stremenovscaia, colabo­ratori ai Institutului Naţional de Cercetări Economice (INCE), consideră că, în pro­cesul de calculare de către Biroul Naţional de Statistică a minimului de existenţă, se atestă unele probleme metodologice, care necesită o cercetare ştiinţifică mai apro­fundată. Astfel, aceştia sunt de părere că la calcularea valorii minimului de existen­ţă nu se are în vedere în mod exhaustiv diferenţa existentă în ceea ce priveşte ni­velul şi condiţiile de trai ale populaţiei din municipiile Chişinău şi Bălţi, precum şi în alte oraşe şi sate; de aspectul sezonier al consumului produselor alimentare, înde­osebi în mediul rural.

De aceea, Anatoli Rojco şi Zoia Streme­novscaia cred că este necesar de a se lua în considerare îmbunătăţirea semnificativă a condiţiilor materiale de trai ale popula­ţiei Republicii Moldova. Din această per­spectivă, spun colaboratorii INCE, se cere revizuirea în sensul creşterii parametrilor cantitativi ai coşului de consum al mini­mului de existenţă. Mai apoi, dumnealor consideră drept oportună recurgerea la experienţa mondială şi, în primul rând, la cea a ţărilor UE în proiectarea standarde­lor minime ale nivelului de trai al popu­laţiei.

Standardele internaţionale, repere pentru calcularea minimului de existenţă în Moldova

Savanţii INCE susţin că în ţara noastră nu există o metodă recunoscută de stabi­lire şi calculare a minimului de existenţă. Lipsa acesteia este compensată prin folo­sirea mai multor materialele în acest sens, care se bucură de o apreciere internaţio­nală, precum documentele Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM), Organiza­ţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), ale Orga­nizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO). Conform pre­vederilor acestora, minimul de existenţă include în sine setul necesar de mărfuri şi servicii care satisface principalele nevoi materiale ale populaţiei apte de muncă, necesare pentru reproducerea forţei de muncă, dezvoltarea fizică şi socială a copi­ilor şi adolescenţilor, susţinerea activităţii vitale a pensionarilor. În acest set, locul central îl ocupă alimentele, care alcătuiesc conţinutul coşului alimentar al minimului de existenţă.

Anatoli Rojco şi Zoia Stremenovsca­ia precizează că în procesul de formare a coşului minim alimentar trebuie avute în vedere două obiective şi anume: determi­narea necesităţilor minime ale diferitelor grupe de populaţie ale Republicii Moldo­va, exprimate prin valoarea energetică şi principalele substanţe nutritive, precum şi elaborarea unor seturi de produse alimen­tare, care ar satisface aceste necesităţi. Potrivit recomandărilor FAO şi OMS, ne­cesităţile minime ale omului în energie şi substanţe nutritive se calculează în funcție de greutatea corpului omului, genul şi vârsta lui; de caracterul muncii efectuate, starea fiziologică a organismului (femei gravide şi mame care alăptează), condiţi­ile sociale (localitatea rurală sau urbană); de climă.

Cât priveşte formarea seturilor de pro­duse alimentare minime ale populaţiei, aceşti doi autori pledează pentru satisfa­cerea necesităţilor minime ale diferitelor grupuri social–demografice ale populaţiei pornind de la valoarea energetică şi com­ponenţa nutritivă a produselor alimenta­re, pentru orientarea la structura reală a alimentării populaţiei din mediul urban şi rural, pentru factorul sezonier, caracte­ristic pentru consumul diferitelor produse alimentare de către populaţia urbană, ru­rală şi identificarea produselor ce permit o alimentare sănătoasă contra unui minim de cheltuieli financiare.

Care trebuie să fie valoarea calorică a coşului alimentar în țara noastră?

Cercetătorii INCE vorbesc atât de creş­teri cantitative, cât şi despre schimbări calitative în raţiile de alimentare. Astfel, cea mai mare creştere au înregistrat-o glucidele (7,6 %), în timp ce cantitatea de lipide a sporit doar cu 1 la sută, ceea ce corespunde cerinţelor actuale în vederea oportunităţii de limitare a cantităţii grăsi­milor în raţia alimentară a omului, consi­deră ei. După calculele lui Anatoli Rojco şi ale Zoiei Stremenovscaia, valoarea ener­getică a coşului alimentar al minimului de existenţă, care asigură satisfacerea ne­cesităţilor minime materiale şi spirituale ale omului, constituie, în medie pentru o persoană, 2399,6 kcal, care este egală cu valoarea calorică a raţiei minime alimen­tare zilnice a omului de 2400 kcal, reco­mandată de OMS.

Savanţii INCE ne dezvăluie că mări­mea valorică a minimului de existenţă în ţara noastră se efectuează prin însumarea mărimii valorice a coşului alimentar şi a cheltuielilor pentru procurarea mărfuri­lor industriale şi a serviciilor, precum şi a mărimilor primelor şi contribuţiilor obli­gatorii. De pildă, estimarea mărimii valo­rice a coşului alimentar lunar se efectuea­ză prin înmulţirea normelor medii lunare ale consumului produselor alimentare pentru o persoană pentru principalele grupe socio-demografice ale populaţiei diferenţiate în profil „mun. Chişinău şi mun. Bălţi”, „alte oraşe”, „sate” la preţu­rile medii de consum în trimestrele co­respunzătoare, stabilite în baza preţurilor înregistrate de către Biroul Naţional de Statistică.

Cum urmează să fie calculat minimul de existenţă?

Anatoli Rojco şi Zoia Stremenovscaia consideră drept raţională folosirea proce­deului normării numai în ceea ce priveşte compartimentul alimentar al minimului de existenţă. În ceea ce ţine de aspectul nealimentar, ei recomandă determinarea mărimii valorice a costului prin aplica­rea metodei statistice, cu ajutorul căreia se determină raportul valorii produselor nealimentare şi a serviciilor cu costul pro­duselor alimentare. Adică, este vorba de aplicarea, la calcularea mărimii valorice a minimului de existenţă, a metodei nor­mativ–statistice, mult mai acceptabilă în Moldova, în condiţiile de astăzi.

Amintesc că Oleg Budza, preşedin­tele Confederaţiei Naţionale a Sindica­telor din Moldova, a evidenţiat recent, în cadrul unui seminar cu participarea colaboratorilor INCE, cu care CNSM are încheiat un contact de colaborare, că pen­tru conducerea sindicatelor din Moldova contează opiniile savanţilor, cercetările ştiinţifice ale acestora privind minimul de existenţă. Deoarece acestea ar putea fi folosite drept argumente în negocierile cu Guvernul, prezentate Parlamentului, pentru a convinge instituțiile statului să asigure un trai decent oamenilor din ţara noastră, să fie luate măsuri pentru com­baterea sărăciei în ţară.