Potrivit ultimelor date ale Biroului Naţional de Statistică, minimul lunar de existenţă valorează 1667,7 lei. Ceea ce echivalează cu mărimea valorică a volumului minim de consum al bunurilor materiale şi a serviciilor pentru satisfacerea necesităţilor principale, menţinerea sănătăţii şi pentru susţinerea viabilităţii omului în ţara noastră. Bunăoară, pentru a supravieţui, o persoană trebuie să consume lunar măcar 9,5 kilograme de pâine şi produse de panificaţie, de făină de grâu şi de porumb, 1 kilogram şi jumătate de carne de vită şi de pasăre, 9,5 litri de lapte şi chefir, 16,6 ouă, aproape 900 de grame de grăsimi animale şi vegetale.
Deficienţe la calcularea minimului de existenţă
Dar de unde se ştie cum se calculează valoarea cheltuielilor minime pe care trebuie să le suporte o persoană în ţara noastră pentru a exista? Am aflat că în Republica Moldova mărimea valorică a minimului de existenţă se calculează după un regulament privind modul de calculare a minimului de existenţă adoptat de Guvern încă în august 2000. Totuşi, Anatoli Rojco şi Zoia Stremenovscaia, colaboratori ai Institutului Naţional de Cercetări Economice (INCE), consideră că, în procesul de calculare de către Biroul Naţional de Statistică a minimului de existenţă, se atestă unele probleme metodologice, care necesită o cercetare ştiinţifică mai aprofundată. Astfel, aceştia sunt de părere că la calcularea valorii minimului de existenţă nu se are în vedere în mod exhaustiv diferenţa existentă în ceea ce priveşte nivelul şi condiţiile de trai ale populaţiei din municipiile Chişinău şi Bălţi, precum şi în alte oraşe şi sate; de aspectul sezonier al consumului produselor alimentare, îndeosebi în mediul rural.
De aceea, Anatoli Rojco şi Zoia Stremenovscaia cred că este necesar de a se lua în considerare îmbunătăţirea semnificativă a condiţiilor materiale de trai ale populaţiei Republicii Moldova. Din această perspectivă, spun colaboratorii INCE, se cere revizuirea în sensul creşterii parametrilor cantitativi ai coşului de consum al minimului de existenţă. Mai apoi, dumnealor consideră drept oportună recurgerea la experienţa mondială şi, în primul rând, la cea a ţărilor UE în proiectarea standardelor minime ale nivelului de trai al populaţiei.
Standardele internaţionale, repere pentru calcularea minimului de existenţă în Moldova |
Savanţii INCE susţin că în ţara noastră nu există o metodă recunoscută de stabilire şi calculare a minimului de existenţă. Lipsa acesteia este compensată prin folosirea mai multor materialele în acest sens, care se bucură de o apreciere internaţională, precum documentele Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM), Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), ale Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO). Conform prevederilor acestora, minimul de existenţă include în sine setul necesar de mărfuri şi servicii care satisface principalele nevoi materiale ale populaţiei apte de muncă, necesare pentru reproducerea forţei de muncă, dezvoltarea fizică şi socială a copiilor şi adolescenţilor, susţinerea activităţii vitale a pensionarilor. În acest set, locul central îl ocupă alimentele, care alcătuiesc conţinutul coşului alimentar al minimului de existenţă.
Anatoli Rojco şi Zoia Stremenovscaia precizează că în procesul de formare a coşului minim alimentar trebuie avute în vedere două obiective şi anume: determinarea necesităţilor minime ale diferitelor grupe de populaţie ale Republicii Moldova, exprimate prin valoarea energetică şi principalele substanţe nutritive, precum şi elaborarea unor seturi de produse alimentare, care ar satisface aceste necesităţi. Potrivit recomandărilor FAO şi OMS, necesităţile minime ale omului în energie şi substanţe nutritive se calculează în funcție de greutatea corpului omului, genul şi vârsta lui; de caracterul muncii efectuate, starea fiziologică a organismului (femei gravide şi mame care alăptează), condiţiile sociale (localitatea rurală sau urbană); de climă.
Cât priveşte formarea seturilor de produse alimentare minime ale populaţiei, aceşti doi autori pledează pentru satisfacerea necesităţilor minime ale diferitelor grupuri social–demografice ale populaţiei pornind de la valoarea energetică şi componenţa nutritivă a produselor alimentare, pentru orientarea la structura reală a alimentării populaţiei din mediul urban şi rural, pentru factorul sezonier, caracteristic pentru consumul diferitelor produse alimentare de către populaţia urbană, rurală şi identificarea produselor ce permit o alimentare sănătoasă contra unui minim de cheltuieli financiare.
Care trebuie să fie valoarea calorică a coşului alimentar în țara noastră?
Cercetătorii INCE vorbesc atât de creşteri cantitative, cât şi despre schimbări calitative în raţiile de alimentare. Astfel, cea mai mare creştere au înregistrat-o glucidele (7,6 %), în timp ce cantitatea de lipide a sporit doar cu 1 la sută, ceea ce corespunde cerinţelor actuale în vederea oportunităţii de limitare a cantităţii grăsimilor în raţia alimentară a omului, consideră ei. După calculele lui Anatoli Rojco şi ale Zoiei Stremenovscaia, valoarea energetică a coşului alimentar al minimului de existenţă, care asigură satisfacerea necesităţilor minime materiale şi spirituale ale omului, constituie, în medie pentru o persoană, 2399,6 kcal, care este egală cu valoarea calorică a raţiei minime alimentare zilnice a omului de 2400 kcal, recomandată de OMS.
Savanţii INCE ne dezvăluie că mărimea valorică a minimului de existenţă în ţara noastră se efectuează prin însumarea mărimii valorice a coşului alimentar şi a cheltuielilor pentru procurarea mărfurilor industriale şi a serviciilor, precum şi a mărimilor primelor şi contribuţiilor obligatorii. De pildă, estimarea mărimii valorice a coşului alimentar lunar se efectuează prin înmulţirea normelor medii lunare ale consumului produselor alimentare pentru o persoană pentru principalele grupe socio-demografice ale populaţiei diferenţiate în profil „mun. Chişinău şi mun. Bălţi”, „alte oraşe”, „sate” la preţurile medii de consum în trimestrele corespunzătoare, stabilite în baza preţurilor înregistrate de către Biroul Naţional de Statistică.
Cum urmează să fie calculat minimul de existenţă?
Anatoli Rojco şi Zoia Stremenovscaia consideră drept raţională folosirea procedeului normării numai în ceea ce priveşte compartimentul alimentar al minimului de existenţă. În ceea ce ţine de aspectul nealimentar, ei recomandă determinarea mărimii valorice a costului prin aplicarea metodei statistice, cu ajutorul căreia se determină raportul valorii produselor nealimentare şi a serviciilor cu costul produselor alimentare. Adică, este vorba de aplicarea, la calcularea mărimii valorice a minimului de existenţă, a metodei normativ–statistice, mult mai acceptabilă în Moldova, în condiţiile de astăzi.
Amintesc că Oleg Budza, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, a evidenţiat recent, în cadrul unui seminar cu participarea colaboratorilor INCE, cu care CNSM are încheiat un contact de colaborare, că pentru conducerea sindicatelor din Moldova contează opiniile savanţilor, cercetările ştiinţifice ale acestora privind minimul de existenţă. Deoarece acestea ar putea fi folosite drept argumente în negocierile cu Guvernul, prezentate Parlamentului, pentru a convinge instituțiile statului să asigure un trai decent oamenilor din ţara noastră, să fie luate măsuri pentru combaterea sărăciei în ţară.