Carnetul de muncă ar putea rămâne de domeniul istoriei

 

Începând cu 1 ianuarie 2018, ur­mează să fie optimizată raportarea fondului de salarizare la organele de resort, iar carnetele de muncă ar putea să dispară. Un proiect de lege în acest sens a fost examinat de către Comisia economie, buget și finanțe și va fi remis plenului Parla­mentului pentru aprobare.

 

În prezent, angajatorii sunt obligați să prezinte Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Casei Naţionale de Asigurări Sociale și Companiei Naţionale de Asigurări în Medi­cină cinci rapoarte, care se referă la plățile salariale, impozitele aferente și unele as­pecte referitoare la relațiile de muncă.

Proiectul vizează optimizarea raportării și prezentarea de către angajatori a unui singur raport către IFPS privind fondul de salarizare. Concomitent, proiectul de lege prevede excluderea necesității de a per­fecta și aproba, la începutul fiecărui an, a schemei de încadrare și anularea deținerii carnetelor de muncă, iar autorii propun ca unele date din carnetul de muncă cu privi­re la salariat să se regăsească în formularul unic de raportare a fondului de salarizare.

Proiectul de lege este promovat insis­tent de reprezentanții mediului de afaceri prin intermediul Ministerului Economiei, care consideră că situația existentă le com­plică activitatea.

 

Argumentele sindicaliştilor

 

Sindicaliştii nu au nimic împotriva aces­tei iniţiative, doar că, potrivit lor, aceasta ar trebui să fie foarte bine argumentată și calculată.

„Fără a crea un mecanism alternativ de evidență personalizată a mișcării persona­lului, în opinia sindicatelor, este inoportun ca 

aceste carnete de muncă să dispară. Cel puțin, ne bucură faptul că Guvernul a înțeles că nu este așa de simplu de a pro­mova modificările propuse. La insistența sindicatelor, s-a propus ca, chiar dacă va fi aprobat proiectul, legea să fie pusă în aplicare nu de la data aprobării, dar de la 1 ianuarie 2018. Cât privește carnetele de muncă, perioada de aplicare a aces­tei norme ar trebui să fie și mai târzie, ca până atunci să fie elaborat un mecanism concret de evidență a mișcării personalu­lui, un mecanism alternativ”, a spus pentru ziarul „Vocea poporului” Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM).

 

Scrisoare către spicher

 

Încă acum câteva luni, preşedintele CNSM, Oleg Budza, a trimis o scrisoare pe adresa preşedintelui Parlamentului, Adrian Candu, în care aduce mai multe argumen­te privind menţinerea carnetului de mun­că, dar îşi exprimă şi dezacordul faţă de faptul că nu au fost luate în considerare propunerile sindicatelor despre exclu­derea art. V din proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte le­gislative, aprobat prin hotărâre de Guvern în septembrie 2016.

„Prin abrogarea prevederilor lit.c), alin. (2) al art. 10 din Codul muncii şi anularea obligativităţii angajatorului privind apro­barea în prima lună a fiecărui an calenda­ristic a statelor de personal ale entităţii şi prezentarea unui exemplar, în formă scrisă sau electronică, inspecţiei teritoriale de muncă în a cărui rază de competenţă este amplasată entitatea, va favoriza munca la negru şi achitarea salariilor în plic”, se pre­cizează în scrisoare.

Potrivit sindicaliştilor, abrogarea nor­melor ce reglementează instituţia carne­tului de muncă, în lipsa unui mecanism alternativ de justificare, va atrage după sine fapte de corupţie aferente procesului justificării de către salariat a experienţei profesionale, în special, pentru accederea în anumite profesii ce stabilesc censuri concrete de vechime generală şi specia­lă, imposibilitatea beneficierii de dreptul acordării sporurilor pentru vechimea în muncă, precum şi a confirmării perioade­lor de activitate până în anul 1999 pentru calcularea pensiei pentru limita de vârstă pentru perioadele de până la intrarea în vigoare a Legii de pensionare.

Mai mult, sindicaliştii sunt de părere că, la încetarea contractului individual de muncă în caz de litigiu, salariatul va fi lip­sit de posibilitatea de a confirma temeiul încetării contractului, precum şi de posi-bilitatea demonstrării în instanţa de ju­decată a perioadei concrete de absenţă forţată de la lucru, în scopul obţinerii re­munerării respective în cazul restabilirii la serviciu.

În opinia sindicaliştilor, în cazul încetării contractului individual de muncă din ini­ţiativa salariatului, pentru motive de care legislaţia leagă posibilitatea acordării unor înlesniri şi avantaje, fără efectuarea înscri­erii cu privire la încetarea contractului in­dividual de muncă cu indicarea acestor motive în carnetul de muncă, angajatul, de asemenea, va fi lipsit de posibilitatea de a confirma asemenea fapt în instanţa de judecată. Același lucru se va întâmpla și în cazul absenţei forţate de la lucru.

 

Fără ajutor de şomaj

 

Potrivit sindicaliştilor, lipsa carnetului de muncă nu va permite Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă să sta­bilească mărimea ajutorului de şomaj, al cărui cuantum se stabilește pornind de la salariul mediu lunar primit în ultimele trei luni remunerate, vechimea în muncă pu­tând varia între 10-15 ani și peste 15 ani.

De asemenea, pentru a beneficia de ajutorul de şomaj, salariatul va fi lipsit de posibilitatea de a confirma temeiurile de încetare a contractului individual de mun­că. Este vorba despre expirarea termenului contractului individual de muncă încheiat pe o durată determinată, lichidarea uni­tăţii sau încetarea activităţii angajatorului persoană fizică, reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate…

„Sindicatele, având ca obiectiv al ac­tivităţii apărarea drepturilor salariaţilor în domeniul protecţiei- muncii, în situaţii când vor fi operate modificările propuse de Guvern, salariatul nu va mai dispune de informaţia privind activitatea sa de muncă, confirmată în modul stabilit. Aceasta va în­răutăţi condiţia salariatului în raport cu cea actuală, când titularul poate prezenta car­netul, copia sau extrasul din acesta oriunde sunt solicitate”, se precizează în scrisoarea sindicatelor adresată spicherului.

Drept exemplu de nereuşite, sindicaliştii au citat experienţa Ungariei care au exclus carnetele de muncă din circulaţie, însă, din cauza apariţiei unor dificultăţi considerabi­le cu privire la stocarea volumului necesar de informaţii, inclusiv ce ţine de istoricul activităţii de muncă a salariaţilor, acestea au fost restabilite, pentru a fi utilizate în continuare. Asemenea modificări în Codul muncii au fost operate şi în România, dar numai după instituirea unui sistem de evi­denţă alternativ.

„În context, constatăm: carnetele de muncă nu pot fi abrogate fără instituirea unui sistem de evidenţă alternativ, sigur şi funcţional”, conchid sindicalişii în do-cumentul adresat preşedintelui Parlamen­tului.