Institutul Sindical European (ETUI), în colaborare cu Confederația Europeană a Sindicatelor (ETUC), a desfășurat, la 17 și 18 februarie, un atelier online cu genericul: „Bridging Borders (Depășirea granițelor): Călătoria către aderarea la UE. Rolul sindicatelor”.
Evenimentul a reunit sindicaliști din Serbia, România, Ucraina, Republica Moldova.
Elisa Santaniello, asistent administrativ la ETUI, a menționat în cadrul instruirii că acest atelier online interactiv îi va face pe participanți capabili să descopere principalele elemente ale dialogului social european și ale partenerilor sociali europeni, să identifice prioritățile activităților sindicale legate de subiectele UE, să facă schimb de experiență și de practici sindicale legate de subiectele UE.
Participanții la atelier au lucrat în grupuri, iar în cadrul acestor exerciții ei au avut sarcina de a identifica punctele forte și cele slabe în dialogul social la nivel național.
Sergiu Iurcu, șef-adjunct al Departamentului protecție social-economică al CNSM, a menționat că există un șir de oportunități în ceea ce privește dialogul social. R. Moldova a devenit țară candidată de aderare la UE, iar astfel sunt transpuse Directivele UE cu privire la dialogul social, salariul minim. Cadrul legal național este racordat la cel internațional (Lega sindicatelor, Legea patronatelor, Codul muncii, sunt ratificate Convențiile OIM, Carta socială europeană revizuită). Există Comisia națională pentru consultări și negocieri colective, dar și platforme de negocieri la nivel de ramură.
În același timp, există un șir de dificultăți în promovarea dialogului social, a spus Sergiu Iurcu. Conducerea Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective este exercitată doar de Guvern, nu există rotația conducerii comisiei.
Totodată, este puțin funcțional secretariatul Comisiei – acest secretariat trebuie să fie creat la nivelul Guvernului, nu la nivel de minister. Deciziile Comisiei respective au caracter recomandabil – chiar dacă nu există consens între partenerii sociali, un proiect poate fi votat de Parlament. O altă problemă constă în faptul că asociațiile businessului internațional fac lobby la Guvern și Parlament, evitând parteneriatul social, a specificat Sergiu Iurcu.
La rândul său, Margareta Strestian, președinta Federației Sindicatelor Lucrătorilor din Industria Chimică și Resurse Energetice, a adăugat că există un șir de provocări în promovarea unui dialog social eficient. Lucrătorii nu se implică suficient în politicile de protecție socială și de sănătate. Criza energetică a avut un impact negativ în dialogul social – în această perioadă, ședințele Comisiei naționale tripartite nu s-au putut desfășura. Unele contracte colective de muncă nu sunt recunoscute de organele de control. Deși există acorduri între partenerii sociali, ele nu sunt respectate. Uneori, negocierile dintre Guvern, patronat, sindicate sunt destul de dificile. Chiar dacă sindicatele vin cu argumente în ceea ce privește majorarea salariilor, sunt impedimente în acest sens din partea Guvernului.
Și în România există plusuri în ceea ce privește dialogul social la nivel național. E vorba de comunicare dintre sindicate și ceilalți parteneri sociali. A crescut rolul educației și al formării profesionale, există modelul și experiența la nivel european, este promovată egalitatea de șanse și se întreprind măsuri de combatere a discriminării la locul de muncă, a precizat Alina Caia, reprezentantă a CNSLR–Frăția.
Printre lacune au fost pomenite cadrul legislativ deficitar, implicarea limitată a autorităților publice – Guvernul ia adesea decizii fără o consultare reală cu partenerii sociali.
