Calitatea produselor alimentare va fi supusă unui control mai riguros

 

Potrivit datelor Centrului Național de Sănătate Publică (CNSP), produsele ali­mentare nesigure, care conțin bacterii, virusuri, paraziți sau substanțe chimice, provoacă mai mult de 200 de boli, de la diaree până la cancer. În perioada de vară, în ţară se înregistrează săptămânal câteva sute de cazuri de boli diareice acute.

 

Rapoarte ale Ministerului Să­nătăţii arată că principalele cauze care favorizează apariţia izbucniri­lor de intoxicații alimentare sunt: folosirea la pregătirea alimentelor a materiei prime de origine ani­mală infectate primar, procurarea produselor alimentare infectate din unități comerciale care nu respectă regulile de igienă şi con­diţiile de comercializare, organi­zarea ceremoniilor la obiectivele de alimentaţie publică cu folosirea materiei prime de origine animală contaminată microbiologic, neres­pectarea procesului tehnologic de pregătire şi păstrare a bucatelor.

 

Republica Moldova este ţară membră a Organizaţiei Mondiale

 

a Comerţului, de aceea, autori­tăţile statului sunt obligate să armonizeze cadrul regulator în domeniul asigurării şi gestionării siguranţei produselor alimentare. Recent, Ministerul Sănătății, îm­preună cu Agenția Națională pen­tru Siguranța Alimentelor (ANSA), instituţie care se află în subor­dinea Guvernului, au semnat un Acord de colaborare și un Ordin comun cu privire la perfecționarea măsurilor de prevenire și control al bolilor provocate de salmonelă, al toxiinfecțiilor alimentare și al­tor maladii diareice acute, care se transmit pe cale alimentară.

 

Alimentele nesigure pot provoca peste 200 de maladii

 

În cadrul unei ședințe comune dintre medicii șefi ai centrelor de sănătate publică și șefii direcțiilor pentru siguranța alimentelor din țară, a fost stabilit modul de coor­donare a activității și de delimita­re a atribuțiilor între instituții. În timpul ședinței, ministrul Sănătății, Ruxanda Glavan, a mențio-nat importanța monitorizării cir-culației pe piață a produselor ali­mentare și necesitatea de reducere a numărului de maladii provocate de produsele neconforme.

„În ultima perioadă, cu toții am fost îngrijorați de numărul mare al toxiinfecțiilor alimentare și al bo­lilor diareice acute. Acestea au fost determinate de utilizarea produse­lor alimentare nesigure procura­te din piețe, unități comerciale și locuri neautorizate. Totodată, am fost îngrijorați de lipsa unui docu­ment, protocol, algoritm de reacție și interacțiune între cele două ser­vicii. Eu sunt sigură că, după sem­narea acestor documente, pe ter­men lung, cetățenii Moldovei vor simți tot ce înseamnă control și supravegherea sănătății publice”, a declarat Ruxanda Glavan.

Acordul de colaborare între Ministerul Sănătății și Agenția Națională pentru Siguranța Alimen­telor prevede 

o interacțiune mai eficientă între cele două instituții. Specialiștii vor face schimb de informații din domeniu, în special, privind circulația tulpi­nilor de salmonelă și a produse­lor poluate cu reziduuri de pes­ticide și nitrați. De asemenea, reprezentanții CNSP și ANSA vor efectua controale comune pentru a depista neconformitățile privind autorizarea, plasarea pe piață, co­mercializarea și păstrarea produ­selor alimentare.

„Reprezentăm două instituții care au același țel: de a sta la stra­ja sănătății publice. Sarcina noas­tră este de a depista imediat cauza intoxicației, de a întreprinde mă­surile necesare pentru a izola pro­dusele alimentare care au servit drept sursă de infecție și a nu per­mite ca aceasta să se răspândeas­că și să sufere mai mulți oameni. Din păcate, până în prezent, avem foarte multe acte legislative și nu întotdeauna era clar până unde sunt responsabilitățile noastre și

care este procedura pentru a fi transmise informațiile colegilor de la centrele de sănătate publică din teritorii”, a subliniat Gheorghe Ga­beri, directorul general al Agenției Naționale pentru Siguranța Ali­mentelor.

 

Avem legi bune, dar nu întotdeauna sunt respectate

 

Solicitată de ziarul „Vocea po­porului”, Valentina Chiriac, pre­şedinta Sindicatului Lucrătorilor din Comerţ, Alimentaţie Publică, Cooperaţia de Consum, Servicii, Restaurante, şi Hoteluri din Re­publica Moldova „SindLUCAS”, a opinat că în ţară există legi bune în ceea ce priveşte siguranţa alimen­telor. „Altceva e că nu întotdeauna acestea sunt respectate. Există Le­gea nr.78 din 18 martie 2004 pri­vind produsele alimentare, Legea nr.10 din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătă­ţii publice, Legea nr.231 din 23 septembrie 2010 cu privire la co­merţul interior, Legea nr.113 din 18 mai 2012 cu privire la stabili-rea principiilor şi a cerinţelor ge­nerale ale legislaţiei privind sigu­ranţa alimentelor.

Instituţiile statului trebuie să efectueze un control mai riguros, de la etapa cum se cultivă semin­ţele, cerealele cu care se hrănesc animalele, păsările, până când car­nea, ouăle, alte produse alimenta­re uşor perisabile ajung la tejghea. De multe ori, noi nu ştim de unde provin produsele care ajung pe masa consumatorului, de aceea, e necesar să se verifice provenienţa acestora, în ce condiţii s-au păstrat până ca ele să ajungă în Republi­ca Moldova. Sindicatul pe care îl reprezint, împreună cu Federaţia „Moldsindcoopcomerţ”, condusă de Valeria Tricolici, au desfăşurat în septembrie anul curent un se­minar pentru membrii celor două entități sindicale, la tema siguran­ţa produselor alimentare şi sănă­tatea populaţiei.

Participanţii la seminar au pri­mit câte un ghid, unde am descris care sunt factorii declanşatori ai riscurilor în alimente, care sunt riscurile şi pericolele alimentare chimice, intoxicaţiile alimentare de origine microbiană, în ce con­diţii bacteriile se pot înmulţi, care sunt exigenţele faţă de lucrătorii din sfera alimentaţiei, cerinţele faţă de unităţile de alimentaţie publică şi de unităţile de proce­sare a alimentelor etc. În cadrul seminarului, am analizat care este situaţia în ţară la acest capitol şi ce putem face noi, sindicaliştii, ca în vânzare să nu ajungă produse de o calitate dubioasă. Totul se începe din câmp, ce semănăm, cu ce tra­tăm solul, nu ştim de unde provin seminţele, cu ce sunt hrănite găi­nile pe care le procurăm din pieţe sau magazine. Statul trebuie să se implice în acest lanţ chiar de la în­ceput.

 

Comercializarea

cu bună știință

a produselor

alterate poate

conduce chiar și la răspundere penală

 

„Produsele, după ce ajung în vânzare, trebuie verificate de ser­viciile specializate – centrele de sănătate publică, serviciile veteri­nare din cadrul pieţelor. Mult de­pinde şi de persoanele care vând produse uşor perisabile, de cele care activează în restaurante sau hoteluri, ele trebuie să fie instruite în ceea ce priveşte respectarea igi­enei personale. Dacă carnea, ouă­le, lactatele și alte produse sunt aduse din nordul în centrul ţării, de exemplu, nu ştim în ce condiţii acestea au fost transportate, dacă maşinile dispun sau nu de sisteme frigorifice. Angajaţii din comerţ şi alimentaţie publică sunt cei care pot menţine calitatea acestor pro­duse, dar ei nu pot controla între­gul lanţ”, a menţionat Valentina Chiriac.

Dânsa a adăugat că persoanele care permit vânzarea sau consu­mul de produse alimentare altera­te sau cu termenul expirat trebuie să ţină cont de faptul că încălcarea legislaţiei sanitare atrage după sine răspundere disciplinară, ci­vilă, contravenţională sau chiar penală, conform legislaţiei în vi­goare. Persoanele fizice şi juridice care au comis încălcări ale legisla­ţiei sanitare sunt trase la răspun­dere conform Codului contraven­ţional. În cazul în care o unitate economică, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică, încalcă regulamentele sa­nitare, iar continuarea activităţii sale pune în pericol sănătatea pu­blică, medicul-şef sanitar de stat de orice nivel suspendă activita­tea acesteia sau, după caz, a uneia dintre subdiviziunile acesteia.