Încă un top îngrijorător pentru Republica Moldova. Țara noastră înregistrează cea mai înaltă mortalitate a populației din regiunea europeană. Statisticile arată că 80% din toate decesele de la noi sunt determinate de afecțiuni cronice. Este din cauza faptului că ducem un mod de viață nesănătos și ne adresăm la medic mult prea târziu, spun medicii.
„Foarte multe dintre maladii nu dor. De exemplu, dacă avem o infecție, alergăm repede la medic, fiindcă doare. Dacă avem o traumă, iarăși alergăm. Dacă avem un nivel crescut de colesterol sau un nivel de glicemie crescut, o hipertensiune ușor ridicată, o să ne treacă, deci amânăm adresarea la medic pentru consultație sau intervenție. Atunci, toți acești factori progresează și ajungem în momente când sunt irecuperabile”, susține Elena Bivol, medic endocrinolog.
În topul principalelor boli figurează cele cardiovasculare, urmate de cancer, diabet, maladiile respiratorii cronice și tulburările de sănătate mintală.
„Factorii principali de risc sunt dieta necorespunzătoare, abuzul de sare, de grăsimi trans sau abuzul de carbohidrați ușor asimilabili, dulciurile. De asemenea, ne confruntăm cu niște comportamente riscante care se instalează încă din perioada de adolescență prin consum de alcool, prin sedentarism, prin abuzul de fumat”, adaugă Elena Bivol.
Mai mult, acesta spune că o altă problemă specifică populației din Republica Moldova este adresarea la medic mult prea târziu, când șansele de vindecare sunt mici. Este din cauză că multe maladii se manifestă uneori după mulți ani de la instalare. Cei mai mulți oamenii recunosc că merg la medic doar atunci când se confruntă cu dureri sau cu alte probleme fizice.
„Mă adresez când îmi este rău. N-ar fi corect, dar când te duci la medic și trebuie atâtea programări ca să ajungi la un specialist, e foarte greu. Cu plată, nu ne ține buzunarul”, menționează unul dintre chișinăuieni.
Sunt însă și oameni foarte responsabili când vine vorba de propria sănătate sau a celor dragi. „Văd că un pic nu mi-e bine, merg înainte, nu las să mă ia ambulanța de pe drum. Am o vârstă la care nu-mi permit sau să cred că va trece de la sine”, ne afirmă o altă femeie.
Program național în domeniul sănătății
Într-un proiect al Programului național de prevenire și control al bolilor netransmisibile pentru anii 2023-2027, publicat pentru consultări publice, Ministerul Sănătății menționează că, comparativ cu media regională, mortalitatea prin bolile cardiovasculare este de două ori mai mare. Sunt în ascensiune bolile oncologice, iar bolile sistemului digestiv înregistrează cele mai mari rate de deces în regiune.
„Costurile umane și financiare ale bolilor netransmisibile sunt ridicate și se preconizează că vor crește odată cu îmbătrânirea populației. În plus, pandemia de Covid-19 a scos în evidență și mai mult importanța prevenirii și a controlului bolilor netransmisibile, având în vedere că peste 90% dintre persoanele decedate în urma acestei infecții au avut comorbidități cronice”, se menționează în document.
Autoritățile își propun să reducă în următorii ani cu 10% rata mortalității cauzate de poluarea aerului. Decesele premature pricinuite de bolile cardiovasculare, cancer, boli digestive cronice, diabet și bolile respiratorii cronice – cu 25% până în 2025 și cu 30% până în 2030. Ele mai țintesc reducerea cu 5% a consumului nociv de alcool în rândul persoanelor de 15 ani și mai mult, precum și reducerea cu trei la sută a prevalenței consumului curent de tutun în rândul adolescenților și adulților. De asemenea, este vorba de creșterea până la 90% către anul 2027 a nivelului de alfabetizare în sănătate a populației și crearea oportunităților pentru responsabilizarea și angajarea cetățenilor să întreprindă măsuri pentru promovarea sănătății și prevenirea bolilor netransmisibile.
