BM: Economia Moldovei trebuie să crească cu 20-30%, ca populaţia ţării să trăiască mai bine

Foto: dw.de

De ce în orice ţară dezvoltată chiar şi o zecime de creştere economică se traduce în bunăstare, iar în Repu­blica Moldova nici chiar extinderea Produsului Intern Brut cu aproape 9 la sută nu a generat o îmbunătă­ţire vizibilă a vieţii oamenilor, după cum o dovedesc rezultatele celor mai recente sondaje? Cât trebuie să mai avanseze economia, ca locu­itorii ţării să scape de sărăcie? De ce guvernanţii vorbesc de creştere, însă populaţia nu-i simte efectele pozitive? Ruslan Piontkivski, eco­nomist de ţară al Băncii Mondiale pentru Republica Moldova, spune că aceste întrebări, practic, şi le pun aproape toţi locuitorii ţărilor sărace precum e Republica Moldova.

Prima explicaţie a funcţionarului aces­tei instituţii financiare internaţionale este că se dovedeşte cam dificil ca într-o pe­rioadă atât de scurtă, precum cea care a succedat saltul economic de anul trecut, să obţinem o creştere a nivelului de trai de câteva puncte procentuale. Pentru o îm­bunătăţire vizibilă a vieţii populaţiei ţării noastre, după calculele reprezentantului Băncii Mondiale, este nevoie de o creştere de cel puţin 20-30 de procente!

Totuşi, acesta caută să ne convingă că nivelul de trai în ţara noastră a crescut într-o anumită măsură. Drept argument, se invocă faptul că indicele consumului în termeni reali a sporit cu 6,5 procente într-un singur an. El cade de acord că creşterea puterii de cumpărare vine în mare măsu­ră drept urmare a exploziei volumului de transferuri băneşti din străinătate, care anul trecut a atins cea mai mare cotă în perioada ce a urmat după lovirea Republi­cii Moldova de criza financiară mondială şi mai puţin se datorează creşterii venitu­rilor salariale ale angajaţilor.

Salariile vor creşte mai încet decât economia

Pe de alte parte, Ruslan Piontkivski încearcă se ne lămurească precum că creşterea locurilor de muncă şi majorarea salariilor este mai scăzută decât avansul economic, deoarece jumătate din creştere revine sectorului agricol. Oricum, preci­zează acesta, ritmul mediu de creştere a consumului din ultimii ani se apropie de cel al avansului economic, care se ridică la 5%, şi este mai înalt faţă de indicele mediu respectiv din regiune. Astfel în­cât, după spusele reprezentantului Băncii Mondiale, se creează o impresie echivocă. În primul rând, ne confruntăm cu o rea­litate crudă, dezolantă, în virtutea căreia Republică Moldova se caracterizează cu cele mai mici salarii printre statele din vecinătate. Mai mult ca atât, o asemenea stare de lucruri, sugerează economistul BM pentru Republica Moldova, se va mai menține o perioadă îndelungată de timp.

Cu cea mai mare creştere economică, RM rămâne cea mai săracă ţară

În acelaşi timp, dacă privim din per­spectiva dinamicii creşterii de până la iz­bucnirea crizei mondiale, RM a cunoscut un ritm de creştere mult mai avansat de­cât partenerii regionali, avansul estimân­du-se la cota de aproape 30 la sută într-un răstimp de doar 5-6 ani, ceea ce vorbeşte de un ritm mult mai înalt înregistrat de statele din Uniunea Europeană, Rusia, România. Totuşi, câtă vreme Republica Moldova rămâne o ţară săracă, susţine funcţionarul Băncii Mondiale, populaţia ţării este motivată să plece la muncă pes­te hotare, nu va rata oportunităţile atră­gătoare pe care le oferă angajatorii din străinătate, precum cei din ţările UE, din Rusia.

Banca Mondială înclină să afirme că sărăcia în Republica Moldova începe să bată în retragere. Se susţine că rata sărăci­ei, care vizează populaţia ţării cu venituri zilnice în valoare de 2,5 dolari SUA, adică reprezintă ponderea celor săraci, a scăzut de la 23% în anul 2006 până la 18 la sută în 2011.

În acelaşi timp, a crescut numărul per­soanelor cu venituri între 2,5 şi 5 dolari SUA, care formează categoria persoanelor „moderat sărace”, până la 43,4 procente.

Deşi amploarea sărăciei, conform date­lor Băncii Mondiale, la nivelul ţării este în proces de contractare, totuşi dimensiunea mizeriei materiale în mediul rural rămâne una îngrijorătoare. Mai grav, în viziunea experţilor acestei instituţii financiare in­ternaţionale, mijloacele de existenţă ale oamenilor de la sate rămân extrem de vulnerabile la şocurile climatice, de felul secetei de acum doi ani.

Foto: gov.md

Un studiu recent realizat de Banca Mondială privind mobilitatea economică, ce reflectă schimbările veniturilor şi ale consumului populaţiei ţării pe o anumi­tă perioadă de timp, demonstrează că o bună parte a gospodăriilor sărace au fost în stare să-şi îmbunătăţească standarde­le de viaţă şi să iasă din sărăcie. Din pă­cate, continuă să rămână alarmantă cota gospodăriilor ne-sărace care s-au afundat în sărăcie. În ciuda faptului că Republica Moldova se poate lăuda cu cea mai mare creştere economică din regiune, Banca Mondială prezintă ţara noastră drept cea mai săracă dintre statele din arealul re­spectiv. Populaţia ţării, în viziunea aceste­ia, este vulnerabilă la şocuri, în orice clipă poate fi afectată de fenomenul sărăciei.

Cum putem scăpa de sărăcie?

Studiul Băncii Mondiale privind mo­bilitatea economică arată că, de obicei, principalii factori care ajută gospodăriile casnice să evadeze din imperiul sărăciei sunt educaţia şi statutul pe piaţa mun­cii. Cu cât este mai înalt nivelul de studii sau cu cât este mai solid statutul pe piaţa muncii, cu atât mai multe perspective și oportunităţi se deschid pentru suplimen­tarea veniturilor.

Experţii Băncii Mondiale consideră că, pentru a micşora amploarea sărăciei şi a îmbunătăţi nivelul de trai al celor mai afectate pături ale populaţiei ţării, este ne­voie de o agendă de politici axată pe com­petenţe şi pregătirea lucrătorilor conform exigenţelor pe care le comportă crearea a noi locuri de muncă. Acţiunile Guvernului RM ar trebui să se concentreze pe elimi­narea barierelor ce periclitează angajarea forţei de muncă şi să asigure condiţii opti­me pentru dezvoltarea mobilităţii aceste­ia, care în opinia experţilor Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, face imposibilă ocuparea locurilor de muncă vacante în ţara noastră.