Ajunsă la 190 de ani de la fondare, putem spune cu fermitate că Biblioteca Națională a Republicii Moldova a fost și este templul națiunii, locul în care s-a promovat cartea și lectura, în care s-au format generații întregi de personalități. Cu prilejul împlinirii a 190 de ani de la fondarea BNRM și a trei decenii de la atribuirea statutului de Biblioteca Națională, colectivul instituției a organizat o suită de activități științifice și socioculturale.
Printre acestea se înscrie expoziția „Biblioteca Națională – dimensiune identitară a țării. 190 de ani de la fondare”. Expoziția, care poate fi vizitată până la 15 octombrie, înserează documente din colecțiile BNRM și 19 dosare oferite de către Agenția Națională a Arhivelor, printre care adresarea guvernatorului Basarabiei referitoare la deschiderea Bibliotecii Guberniale din Chișinău (19 august 1822); liste cu publicații interzise, publicații necunoscute și nerecomandate pentru lectură pe teritoriul Basarabiei.
Un alt eveniment important a fost Conferinţa Internaţională cu genericul „Lectura ca bază pentru cultură, cunoaştere şi dezvoltare”, ediţia a 4-a, eveniment ştiinţific devenit tradiţional în cadrul Programului Naţional Lectura Centrală. La lucrările Conferinţei au participat reprezentanții ai tuturor tipurilor de biblioteci, cadre didactico/științifice, scriitori.
Impresionant este și vernisajul „Descoperă Europa în colecțiile Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova”, organizată de Centrul Pro–European de Servicii și Comunicare, care are ca scop facilitarea (re)explorării Europei în spațiile Bibliotecii Naționale și o mai bună înțelegere din partea publicului larg asupra celor mai importante structuri europene
În colecțiile BNRM se păstrează 2,5 milioane de unități materiale în peste 30 de limbi ale lumii
Iubitorii de carte și istorie pot vizita și expoziţia de documente „Istoria memoriei prin ceaţa timpurilor”. Vernisajul aduce în vizorul publicului larg documente păstrate de către BNRM, ce reflectă colecţiile speciale secretizate, denumite Fond Secret, interzise sub eticheta de fascist, cum ar fi: lucrările de istorie şi geografie care vizau problema Basarabiei; calendarele, almanahurile populare din perioada 1918-1944; lucrările personalităţilor devenite indezirabile pentru noul regim politic; scrierile cu referire la teritoriile anexate de la România (Basarabia, nordul Bucovinei etc.) şi alte materiale care nu conveneau regimului comunist.
Potrivit Tatianei Gheiceanu, şefă de secţie la Biblioteca Naţională, în biblioteci a existat o cenzură a cărţii şi a altor tipuri de documente, conţinutul cărora a fost considerat antisovietic. Astfel, în perioada comunistă, aceste publicaţii erau închise în încăperi speciale. Interdicţiile au avut urmări grave pentru accesul la lectură a generaţiilor de elevi şi studenţi, în special, pentru intelectuali. Odată cu obţinerea independenţei Republicii Moldova, s-a trecut la integrarea acestei colecţii de cărţi interzise în colecţiile cu acces liber. Cele 80 de exemplare de publicaţii şi manuale rare, care sunt doar o parte din colecţiile arestate în perioada sovietică, pot fi văzute până la 17 septembrie.
În prezent, în colecţiile BNRM se află 2,5 milioane de unităţi materiale în peste 30 de limbi ale lumii, printre care peste un milion şi jumătate de cărţi, reviste, ziare, manuscrise, hărţi, reproduceri de artă, cărţi poştale, documente audiovizuale. Biblioteca Naţională a Moldovei a fost inaugurată la 19 august 1832, atunci numindu-se Biblioteca Publică Gubernială a Basarabiei.
