De la 1 martie, peste două mii de asistenți personali din Chișinău rămân cu salarii mizere. Primăria capitalei a confirmat că va merge până la capăt cu inițiativa de a le tăia lefurile cu 50 la sută. Dacă, anterior, autoritățile locale dădeau vina pe Guvern, acum spun că aceștia muncesc mai puțin de 40 de ore pe săptămână (cât prevede legea că ar trebui să fie programul de lucru). Și asta în condițiile în care unii asistenți pesonali petrec tot timpul alături de oamenii cu nevoi speciale.
„Noi ne-am ghidat de cadrul legal. În planul de acțiuni pentru 2024, una din prioritățile noastre a fost evaluarea serviciului de asistență personală. Faptul că unor asistenți personali le-a fost redus regimul de muncă de la 40 la 20 de ore e perfect legal și corect, pentru că noi am făcut o evaluare a serviciului și a fost stabilit numărul de ore în care e asistat beneficiarul”, a menționat Tatiana Oboroc, șefa Direcției generale pentru protecția drepturilor copilului din cadrul Primăriei Chișinău.
Oboroc dă asigurări că nici o persoană nu a fost concediată și crede că reducerea orelor de muncă și, respectiv, a lefurilor, este o decizie legală. Astfel că, de la 1 martie, circa 200 de asistenți personali vor lucra conform programului de muncă deplin, adică opt ore pe zi. Alți 300, doar patru ore, iar la restul, aproximativ 100 de asistenți personali, programul de muncă le-a fost redus cu două ore. Un simplu calcul arată că asistenții personali cărora le-a fost redus programul de muncă în jumătate, vor ridica lunar un salariu de 2500 de lei. Șefa Direcției generale pentru protecția drepturilor copilului a avut un răspuns evaziv atunci când a fost întrebată dacă acești bani ajung pentru întreținerea unei persoane cu dizabilități.
„Poate sau nu să existe cu acest salariu este o altă problemă. În legea salarizării este stabilit astfel. Deci, cred că nu depinde de noi aceasta”, a conchis Tatiana Oboroc.
În total, în Chișinău, sunt 2200 de asistenți personali. Peste 700 dintre aceștia sunt părinți care au în grijă copii cu dizabilități severe. Aceștia ne spun că sunt disperați că rămân fără o sursă de venit. Deși în contractele lor de muncă este stipulat că trebuie să lucreze opt ore, realitatea este cu totul alta, iar munca lor nu se termină practic niciodată. De doi ani, Ludmila veghează asupra soțului ei. Sunt doi ani de când a suferit un atac vascular cerebral, ceea ce i-a cauzat o imobilizare totală.
„Încă cei care au copii mai pot spera la un ajutor, dar eu de la cine să aștept? Nu-l pot lăsa din ochi nici pentru câteva clipe. Îl spăl, îl hrănesc, îl schimb. Banii pe care îi primeam îi cheltuiam pe medicamente și pentru pamperși, dar acum ce vom face, nu știu. Este foarte greu, foarte”, ne spune plângând femeia.
În timp ce primarul capitalei, Ion Ceban, susține că achitarea salariilor pentru această categorie de angajați este responsabilitatea Guvernului, Vasile Cușca, reprezentant al Ministerului Muncii și Protecției Sociale, a spus că, potrivit legislației, Primăria Chișinău trebuie să achite aceste lefuri și a angajat avocați care să apere interesele asistenților personali care riscă să rămână fără lucru.
În tot acest ping-pong de acuzații, la mijloc sunt prinși oameni și așa greu încercați de soartă. Serviciul de asistență personală a fost activat în anul 2013, la început fiind câteva sute de persoane angajate. Acum, numărul lor, în toată țara, este de peste 7.200.
