Asigurarea egalității de gen duce la creștere economică

Toți oamenii sunt egali indife­rent de sex, naționalitate sau religie. Din păcate, însă, fe­meile în societatea noastră întâm­pină mai multe bariere în avansa­rea lor personală și profesională.

Salariile femeilor sunt mai mici decât cele ale bărbaților pentru aceeași muncă prestată, cariera femeilor este întreruptă de lungi pe­rioade de concedii de îngrijire a copiilor, iar numărul femeilor în politică și în funcțiile de luare a deciziilor continuă să fie foarte mic, relevă o analiză a Centrului „Parteneriat pen­tru Dezvoltare” și a Platformei Egalitate de Gen.

Doar circa 20 la sută dintre primari și parlamentari sunt femei

Potrivit datelor oferite de Congresul Auto-rităților Locale, în prezent avem 183 de femei primare din totalul de 897 de primari aleși, 22 de deputate din 101 parlamentari. Ponde­rea femeilor deputate nu s-a schimbat în ulti­mii 10 ani. Pentru comparație, în Parlamentul European, în prezent sunt 283 de deputate, față de 468 de deputați, ceea ce înseamnă o cotă de reprezentare pentru femei de 37,68%. Potrivit raportului „Femeile și bărbații în funcții de conducere în UE”, publicat de Comisia Europeană, femeile reprezintă, în Uniunea Europeană, aproape o treime din membrii consiliilor locale și 27% din membrii parlamentelor naționale.

Subiectul „Femeile în politică” a fost abor­dat și în cadrul unui club de presă ce a avut loc recent. Asya Varbanova, consilieră prin­cipală în programul ONU „Femeile în politi-că”, a menționat că în lume a avut loc o ascensiune a cotelor de gen în parlamente, însă foarte înceată, astfel că în perioada 1995-2015, procentul de 11% s-a dublat la 22% de femei.

În opinia expertei Olga Nicolenco, la con­ducere nu avem mai multe femei pentru că „statul nu-și respectă angajamentele luate, femeile nu sunt promovate, fiind vorba și de lipsa de experiență a femeilor, educația ste­reotipizată, patriarhală, religioasă a tineri-lor etc.”.

Alexei Buzu, director executiv al Centrului „Parteneriat pentru Dezvoltare”, susține, la rândul său, că sunt trei motive pentru care numărul femeilor în Parlamentul Republi­cii Moldova nu a crescut în ultimii 10 ani: „Partidele politice croiesc liste de candidați care defavorizează femeile. Femeile din poli­tica moldovenească sunt mult mai sărace în comparație cu bărbații politicieni și sunt mai puțin promovate în mass-media”.

Plăți egale pentru munci egale

Politicul și economicul sunt strâns legate. Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” a realizat o analiză a situației femeilor din țara noastră în comparație cu cea a bărbaților. Alexei Buzu, directorul executiv al Centrului, a prezentat date statistice care demonstrează că asigurarea egalităţii de gen influenţează in­clusiv creşterea economică şi produsul intern brut.

Potrivit studiului „Inegalitățile salariale de gen în Moldova. Cum fiecare femeie din Mol­dova pierde un venit anual de 7620 de lei”, lansat în luna februarie 2016, salariul mediu al bărbaților este cu 12,4% mai mare compa­rativ cu salariul mediu al femeilor. Deşi dife­renţa salarială a rămas relativ constantă în ultimii cinci ani, diferenţa la pensii dintre fe­mei şi bărbaţi a crescut de la 10,12% în 2011 la 17,17% în 2014. Diferenţa salarială, la pensii şi la alte venituri reduce din autonomia financi­ară a femeilor, făcându-le mai dependente de prestaţiile sociale.

În 2014, valoarea pierderilor medii anuale, pe care le-au suportat femeile din cauza dife­renţelor salariale, a fost de 7620 de lei. Pier­derile financiare, datorate diferenţelor salari­ale, au constituit 2,32 miliarde de lei în anul 2014, echivalentul a 2,32% din PIB.

Diferențele salariale sunt explicate prin factorii ce țin de discriminare indirectă pe piaţa forţei de muncă şi discriminare directă la locul de muncă. Totodată, femeile întrerup mai frecvent şi pe perioade mai îndelungate viaţa profesională. Aceşti factori ţin de discri­minarea indirectă și de inechitatea salarială.

Autorii studiului „Inegalitățile salariale de gen în Moldova” propun guvernului să îşi asume un angajament ferm de a spori consi­derabil accesul la servicii de creşă, concediul de îngrijire a copilului să fie reformat pentru a fi mai scurt, mai bine plătit şi să încurajeze taţii să beneficieze de el.

În plus, principiul de plăţi egale pentru munci egale trebuie definit în legislaţia țării, pentru a permite o examinare mai eficientăa plângerilor de discriminare de gen în sala­rizare.