Foto: legestart.ro
| Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în ajutorul cititorului nostru care caută răspunsuri la întrebări de ordin juridic. Continuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprinderi, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze. | |
| La întrebările primite la redacţie va răspunde şeful Departamentului juridic al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, Ion PREGUZA. | |
 |
Linia fierbinte la tel. 022-23-76-39 |
| Luni şi joi de la 14.00-16.00. | |
Aplicarea sancţiunilor disciplinare
|
|
Este oare în drept angajatorul să aplice din start sancţiune disciplinară sub formă de mustrare aspră faţă de salariat sau mai întâi de avertisment, mustrare?
Rodica Coşcodan, Chişinău |
Dispoziţia conținută în alin. (1) al art. 206 din Codul muncii enumeră sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate de către angajator faţă de salariat pentru încălcarea disciplinei de muncă, şi anume: a) avertismentul; b) mustrarea; c) mustrarea aspră; d) concedierea (în temeiurile prevăzute la art. 86, alin. (1), lit. g)-r) din Codul muncii). Însă, la aplicarea sancţiunii disciplinare faţă de salariat, angajatorul trebuie să ţină cont de gravitatea abaterii disciplinare comise (consecinţele negative pentru activitatea unităţii etc.), precum şi alte circumstanţe obiective, potrivit alin. (5) al art. 206 din Codul muncii. Or, legislaţia nu condiţionează strict aplicarea consecventă a sancţiunilor disciplinare, adică mai întâi avertisment, mustrare, mustrare aspră şi apoi concedierea.
Mecanism juridic de protejare a drepturilor
|
|
Prin ce se deosebeşte contractul colectiv de muncă de convenţia colectivă?
Vladimir Tufan, Chişinău |
Legislaţia muncii conţine prevederi care fac distincţie între contractul colectiv de muncă şi convenţia colectivă. Astfel, contractul colectiv este un act juridic destinat reglementării raporturilor colective de muncă la nivel de unitate şi este încheiat în formă scrisă între salariaţi şi angajator. Or, contractul colectiv de muncă constituie cel mai eficient mecanism juridic de protejare a drepturilor şi intereselor salariaţilor care au avut reprezentanţi la negocierea şi încheierea acestuia.
Convenţia colectivă constituie, de asemenea, un act juridic, însă de parteneriat social, şi este încheiată la nivel de teritoriu, de ramură şi naţional. Prin convenţie colectivă se stabilesc doar principiile generale de reglementare a raporturilor de muncă. Aceasta este încheiată de către reprezentanţii partenerilor sociali de nivel teritorial, naţional şi de ramură. Convenţia colectivă este un act juridic multilateral (ca excepţie, poate îmbrăca forma unui act juridic bilateral). Sfera de acţiune a convenţiei colective este mai extinsă în comparaţie cu cea a contractului colectiv de muncă.
Distincţiile existente între contractul colectiv de muncă şi convenţia colectivă se conţin în articolele 30-38 din Codul muncii.
